Până pe 1 noiembrie 2025, întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz este obligată să procure şi să stocheze peste 57 de milioane metri cubi de gaze, pentru a acoperi 15% din necesităţile regiunii transnistrene.
La costul actual de pe bursele externe, crearea unor astfel de stocuri ar necesita cheltuieli de 20-23 de milioane de euro (aproximativ 400-450 de milioane de lei) doar pentru procurarea metanului, pe lângă alte costuri implicite, precum transportul şi stocarea.
Iar cine va plăti pentru aceste gaze, este o informație ținută în secret. Atât de malul stâng al Nistrului, cât și de malul drept.
Decizia de a obliga Moldovagaz să asigure o rezervă de 15% din consumul malului stâng a fost luată pe 19 august 2025 de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), concomitent cu cea de desemnare a întreprinderii moldo-ruse ca entitate de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene.
O DECIZIE CONVENABILĂ TUTUROR?
Potrivit ANRE, decizia vine pe fundalul încetării, de la 1 septembrie, a licenței de furnizare deținută de Moldovagaz și are caracter temporar și tranzitoriu, fiind o propunere din partea Ministerului Energiei coordonată cu Biroul politici de reintegrare.
„Măsura urmărește să asigure continuitatea livrărilor de gaze către consumatorii din regiunea transnistreană, evitând întreruperi într-o perioadă critică – sezonul rece”, explică ANRE.
Totodată, autoritatea de reglementare susţine într-un comunicat că, prin această desemnare, compania va putea în continuare achiziționa gaze de pe piața angro din Republica Moldova, inclusiv prin platforma de tranzacționare administrată de „Bursa Română de Mărfuri (Romanian Commodities Exchange) Est” SRL, însă exclusiv pentru necesitățile regiunii transnistrene.
Cât despre obligația de a constitui rezerve de gaze suficiente pentru a acoperi cel puțin 15% din consumul mediu anual al consumatorilor casnici, precum și al întreprinderilor și instituțiilor care prestează servicii sociale esențiale din regiunea transnistreană, jumătate din volum ar urma să fie asigurat până la 30 septembrie, iar în volum deplin – până la 31 octombrie 2025.
Decizia ANRE a fost acceptată fără proteste atât de Moldovagaz, cât şi de autorităţile separatiste. Ultimele susţin că colaborează cu Moldovagaz şi cu autorităţile de la Chişinău, pentru asigurarea regiunii cu gaze.
ANRE NU ŞTIE CINE VA PLĂTI
Ca urmare a deciziei Chișinăului de a asigura regiunii transnistrene un minim de securitate energetică pentru perioada rece a anului, am încercat să aflăm cine va plăti pentru crearea stocurilor de gaze. Administraţia ANRE a precizat că „nu dispune de informația aferentă provenienței surselor financiare ale Moldovagaz din care vor fi instituite stocurile de gaze naturale”.
Totuşi ANRE a admis că Moldovagaz ar putea utiliza în acest scop resursele financiare câştigate din furnizarea de gaze consumatorilor din Republica Moldova. „Vă informăm că, în conformitate cu principiile de reglementare tarifară aplicabile, de la activitatea de furnizare a gazelor naturale S.A. „Moldovagaz” a beneficiat de rentabilitatea reglementată. Aspectul utilizării acesteia ține de deciziile manageriale ale întreprinderii”, precizează ANRE.
AL TREILEA AGENT DE PLATĂ
Vadim Ceban, preşedintele Moldovagaz, a răspuns scurt – pentru stocarea gazelor va achita agentul de plată. Mai exact, Tiraspoltransgaz (TTG), prin agentul lor de plată. Cine este acest agent de plată reprezintă „secret comercial”, susţine şeful Moldovagaz.
Agentul de plată ar putea fi aceeași firmă din Dubai care, după cum a relatat RISE la începutul acestui an, plătește unei firme elveţiene cu capital maghiar – MET Gas and Energy Marketing AG – să asigure cu gaze „umanitare” regiunea transnistreană, aflată atunci în plină criză energetică, după ce concernul rus Gazprom a sistat livrarea gazelor pe malul stâng.
Primul agent de plată a fost firma JNX General Trading LLC din Dubai, Emiratele Arabe Unite, care a început să achite din februarie 2025 gazul livrat de MET Gas and Energy Marketing AG. Soluţia respectivă a fost promovată de Moscova şi autorităţile din regiunea separatistă și acceptată, într-un final, de Guvernul Republicii Moldova, cu anumite condiţionări.
„Noi permitem acest tranzit, iar Tiraspolul va întreprinde câteva acțiuni care să demonstreze deschidere: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022 (33, dintre care 11 încă sunt active)”, preciza, în februarie 2025, premierul Dorin Recean.
Și dacă MET Gas a rămas în schemă, apoi agentul de plată – JNX General Trading LLC din Dubai – a fost înlocuit. Surse din cadrul Guvernului, dar şi administraţia Moldovagaz, susţin că există deja un al treilea agent de plată, dar toţi au refuzat categoric să ofere numele acestuia, invocând că nu ar cunoaşte sau că numele companiei nu este o chestiune esenţială.
Nu dezvăluie denumirea acestei firme nici autoritățile separatiste de la Tiraspol, dar nici reprezentanții Moscovei.
PLĂŢILE SUNT VERIFICATE DE O BANCĂ EUROPEANĂ
Responsabilii de la Ministerul Energiei ne-au recomandat să ne adresăm Guvernului pentru a afla denumirea celui de-al treilea intermediar din Emirate. Daniel Vodă, consilierul de presă al premierului Recean, a spus că nu ne poate oferi o astfel de informaţie, pentru că livrarea gazelor pentru regiunea transnistreană nu a fost o înţelegere intermediată de guvernarea de la Chişinău.
„La noi rămâne principiul de bază că, în momentul intrării acestui gaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform procedurii desemnate, toate tranzacţiile (trebuie) să fie verificate de o entitate europeană, nemijlocit banca care are toată conformitatea acestor tranzacţii”, ne-a declarată Daniel Vodă.
Totodată, el susţine că schimbarea firmei din Dubai cu alta, ca agent de plată pentru gazul livrat în stânga Nistrului, nu reprezintă ceva deosebit, pentru că această schemă, această procedură este o invenţie de-a ruşilor, pentru a-i ţine din scurt pe cei din regiunea transnistreană.
GAZUL PENTRU TIRASPOL, MAI SCUMP DECÂT PENTRU CHIŞINĂU
Datele vamale consultate de RISE Moldova arată că, în prima jumătate a acestui an, MET Gas and Energy Marketing AG a livrat în regiunea transnistreană circa 234 de milioane metri cubi de gaze, în valoare de aproximativ 3,15 miliarde lei. Astfel că preţul mediu de import a fost de circa 13,45 lei pentru un metru cub.
Analiza datelor denotă că, pentru regiunea transnistreană, costul de import este mai mare chiar şi decât preţul final achitat în această perioadă de consumatorii din Republica Moldova şi depăşeşte cu circa 20% preţul mediu de procurare a gazelor de către Moldovagaz, în primul trimestru al 2025.
Serghei Obolonik, aşa-zisul ministru al dezvoltării economice din regiunea transnistreană, a explicat preţul mare al gazelor prin costurile ridicate de import. „Pentru a aduce gazul din Ungaria, prin România, până aici, costă circa 200 de dolari pentru o mie de metri cubi doar serviciile de transport”, a declarat el la o televiziune de la Tiraspol.
Totuşi el a precizat că cea mai mare parte din costurile pentru asigurarea cu gaze a regiunii le suportă Federaţia Rusă.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
