„Vom fi lipsiți de circa 800 de biserici care vor să fie transmise românilor”, a declarat într-un mesaj public, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, îndemnând comunitatea religioasă să stea „împotrivă, să ne organizăm în fel și chip, să nu le permitem să facă această batjocură cu Biserica”.
Duminică, pe 15 martie, acesta a organizat la Bălți o slujbă la care zeci de preoți și enoriași au participat pentru „protejarea lăcașurilor de cult împotriva intruziunilor”.
În realitate, preotul transformă un litigiu juridic privind dreptul de folosință asupra unor biserici cu statut de monument istoric, într-o narațiune despre atac politic asupra religiei.
Pe scurt (click)
De la independența Republicii Moldova încoace, cele 800 de biserici despre care vorbește Marchel nu au aparținut niciodată Mitropoliei Moldovei. În acte au fost și sunt în continuare în proprietatea statului. Numai că anterior, prin două contracte ale Guvernului, din 2003 și 2008, Ministerul Culturii transferase numeroase lăcașe de cult și mănăstiri în folosința Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei de la Moscova.
Adică statul deținea biserica, iar Mitropolia Moldovei avea drept exclusiv asupra folosinței acesteia. Doar că atunci când statul a dat în folosință gratuită Mitropoliei Moldovei bisericile, nu a ținut cont că mai exista la acel moment o structură religioasă, adică Mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei de la București, care, la fel ca cea subordonată Moscovei, avea dreptul de a primi în folosință edificii de cult. Așa că aceasta s-a adresat în instanță.
După un proces care a durat 13 ani, în 2023, actele au fost anulate, iar decizia este executorie din momentul emiterii. Cu alte cuvinte, au trecut deja trei ani în care nu s-a întâmplat nimic. Între timp, decizia Curții de Apel a fost atacată la Curtea Supremă de Justiție, care urma să se pronunțe pe 19 martie curent, dar a fost, repetat, amânată pentru ziua de 4 iunie. CSJ nu „va da înapoi” dreptul de folosință exclusiv al bisericilor către Mitropolia Moldovei, ci se va expune dacă procedura urmată de Curtea de Apel a fost fără abateri de la lege.
Mărul discordiei
Polemica a pornit de la o declarație recentă a lui Cristian Jardan, ministrului Culturii, care a afirmat că „peste 800 de monumente istorice revin în posesia statului. Ulterior, trebuie să facem și o evaluare, să vedem care este starea lor”. Potrivit lui Jardan, interesul principal „este păstrarea integrității acestor monumente, conservarea și întreținerea lor într-o manieră adecvată”.
Mai exact, este vorba despre o decizie executorie emisă acum trei ani de către Curtea de Apel Chișinău, a anulat contractele (cel de colaborare din 4 ianuarie 2003 și cel de transmitere în folosință a mănăstirilor din 10 septembrie 2008) semnate între Ministerul Culturii și Mitropolia Moldovei.
S-a întâmplat după ce în 2010, Mitropolia Basarabiei, s-a plâns în instanță că deși în 2003 era înregistrată drept cult religios, Guvernul nu a ținut cont de acest fapt și a dat, cu dedicație, în folosință, mai multe biserici Mitropoliei Moldovei. Mai multe despre cum bisericile din Moldova, sunt ținute în slujba Kremlinului, citiți în această anchetă RISE.
Motivele pentru care Curtea de Apel a anulat contractele (click)
Curtea de Apel a anulat contractele (cel de colaborare din 4 ianuarie 2003 și cel de transmitere în folosință a mănăstirilor din 10 septembrie 2008) deoarece au fost emise contrar legii și procedurii stabilite.
- Lezarea drepturilor Mitropoliei Basarabiei: Prin aceste acțiuni, i-a fost încălcat Mitropoliei Basarabiei dreptul legal de a participa la încheierea contractului de colaborare
- Nerespectarea procedurii: Conform legii, Ministerul Culturii trebuia să perfecteze actele de folosință gratuită a edificiilor de cult cu statut de monument ocrotit de stat în comun cu organele ierarhic superioare ale tuturor cultelor religioase înregistrate. Instanța a constatat că Ministerul a încheiat contractele exclusiv cu Mitropolia Moldovei, ignorând faptul că Mitropolia Basarabiei era un cult religios oficial înregistrat din data de 30 iulie 2002.
- Nedeterminarea prealabilă a apartenenței edificiilor: Ministerul Culturii a semnat contractele fără a stabili anterior, prin intermediul comisiilor obligatorii prevăzute de lege, cărui cult religios îi aparțineau în mod concret clădirile și mănăstirile respective.
- Încălcarea obligației de neutralitate și imparțialitate a statului: Curtea a subliniat că autoritățile statului trebuie să asigure un tratament egal pentru toate cultele. Semnarea contractelor cu un singur cult religios, deși ambele mitropolii aveau același statut conform legislației, reprezintă o incompatibilitate cu principiul imparțialității.
Acuzații la adresa Mitropoliei Basarabiei
Întrucât decizia instanței a venit după plângerea făcută de Mitropolia Basarabiei, episcopul Marchel a atacat biserica concurentă, spunând că după ce „Mitropolia Moldovei le-a primit, le-a îngrijit, le-a ridicat, le-a împodobit cu ajutorul creștinilor, cu banii, cu susținerea lor financiară”, acum guvernarea vrea „să ni le ia și să fie transmise, după cum am zis, românilor”.
Numai că în discursul autorităților despre soarta acestui litigiu nu se menționează expres că bisericile vor fi transmise de la o mitropolie la alta.
Ministrul Culturii susține că „ideal ar fi ca bisericile să fie date în gestiune comunităților locale care să fie responsabile și să se îngrijească de ele”.
Pentru Mitropolia Moldovei, cele 800 de biserici reprezintă mai mult de jumătate din lăcașurile de cult aflate, în acest moment, în subordinea sa.
„Se va răsfrânge și asupra voastră asupra copiilor și apropiaților voștri”
De-a lungul anilor, diverși reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei au militat pentru politicieni pro-Kremlin, au criticat Occidentul și au introdus teze propagandistice în predicile lor. Marchel este unul dintre ei.
Nici în discursul despre cele 800 de biserici nu a ezitat să o facă.
„Vă trebuie vouă pentru o clipă (…) de succes, (… ) ca să vă bată din palme, să vă zică bravo, curatorii voștri din Europa?”, încercând, în același timp, să intimideze și amenințe autoritățile: „Nu încercați să corectați ceea ce a lăsat și a binecuvântat Dumnezeu, pentru că osândă mare va veni și se va răsfrânge și asupra voastră, și asupra copiilor, și asupra apropiaților voștri”.
Politicieni, canalul afiliat lui Șor și „Sare și lumină”
Subiectul celor 800 de biserici a fost exploatat pe larg de canalul de Telegram„Sare și lumină”, despre care context.ro a relatat că face parte dintr-un ecosistem de dezinformare și manipulare prin intermediul religiei.
Canalul promovează aceeași retorică, precum că bisericile vor fi automat transmise de Guvern către Mitropolia Basarabiei. Prezintă acest litigiu juridic drept atac împotriva „Bisericii canonice”, insinuarea unui complot coordonat de autorități și de „finanțarea din exterior”. Mai mult, folosește cazul Dereneu pentru a induce frică de o „criză socială” după „scenariul ucrainean”.
Acum mai bine de o lună, la Dereneu, un conflictul mai vechi pentru controlul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a fost reaprins. S-a întâmplat după ce în 2017, preotul Florin Marin a fost eliberat din funcție de Mitropolia Moldovei, și a trecut la Mitropolia Basarabiei. Ultima o obținut în 2019 dreptul de folosință asupra bisericii din sat. Numai că, între timp, Mitropolia Moldovei își instalase un alt preot. Comunitatea religioasă s-a divizat. O parte îl susțineau pe preotul Marin, iar altă parte, pe Alexandru Popa de la Mitropolia Moldovei.
Când susținătorii Mitropoliei Basarabiei au încercat „să-și ia biserica înapoi”, la începutul lunii februarie 2026, preotul Popa și familia sa s-au baricadat în biserică. A fost nevoie de interveția poliției, iar mai multe persoane au fost reținute.
De asemenea, canalul asociat grupării Șor și fostei televiziuni a acestuia – Canal 5, a exploatat la fel subiectul. Prezenți la slujba de la Bălți a lui Marchel, au intervievat enoriași și au manipulat spunând că Mitropolia Basarabiei încearcă să „confiște 800 de biserici moldovenești”.
Nici politicienii nu s-au abținut să comenteze. Într-un interviu pentru agenția de presă a Kremlinului, Ria Novosti, fostul premier Vladimir Filat a declarat că „autoritățile, în opinia mea, nu au învățat lecții din conflictul din jurul bisericii din satul Dereneu”.
Irina Vlah, președinta Partidului Inima Moldovei, inclusă pe lista de sancțiuni a Canadei în august 2025 „în legătură cu activitățile de interferență malignă ale Rusiei în Moldova”, a lansat apeluri publice către autorități.
„Puterea împinge Biserica spre dezbinare și nici măcar nu se gândește la haosul pe care acest lucru îl poate provoca în țară”, a declarat aceasta și a îndemnat Ministerul Culturii ca soarta fiecărei biserici să fie stabilită prin referendum local.
Cum și când va fi hotărâtă soarta celor 800 de biserici
Într-o declarație pentru RISE Moldova, Ministerul Culturii respinge categoric acuzațiile precum că autoritățile urmează să dea bisericile în gestiune unei singure mitropolii.
„Dacă nu greșesc, noi avem înregistrate șapte mitropolii în Moldova, iar noi, ca stat, în baza principiului de libertate religioasă, nu trebuie să favorizăm niciuna și asta vom face. Este un subiect foarte sensibil și responsabil”, susține ministrul Jardan.
La moment nu există o procedură clară prin care Ministerul va decide cui dă în gestiune fiecare lăcaș de cult în parte, însă, susține Jardan, „cert este că avem nevoie de un anumit set de condiții prin care se va face transmiterea în folosință și la care lucrăm” și îndeamnă politicul „să stea cât mai departe de Biserică”.
