La patru ani distanță de la dezvăluirile privind amploarea fenomenului interceptărilor ilegale, doar cinci executanți sunt în boxa acuzaților. Nici judecătorii, nici procurorii care au aprobat interceptările ilegale nu sunt urmăriți penal.
În 2019, RISE Moldova a investigat cum instituțiile controlate de Partidul Democrat au desfășurat o adevărată campanie de interceptare și filare a opozanților săi. Peste 50 de persoane (membri ai societății civile, avocați, jurnaliști și politicieni) au fost interceptate telefonic și monitorizate vizual, în unele cazuri ajungându-se la microfoane și camere video instalate în locuințe.
Operațiunea s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă. Investigația „Ministerul Interceptărilor” a avut la bază o scurgere de informații cu aproape 600 de proiecte de ordonanțe, procese-verbale, încheieri judecătorești și mandate de autorizare.
Dezvăluirile din „Ministerul Interceptărilor”, au dus la scurt timp la un șir de demisii și anchete în instituțiile de forță. Unii dintre cei interceptați au aflat din investigația RISE că au fost urmăriți, alții au depus plângere la CtEDO după publicare.
Cel puțin șase ofițeri de investigație, patru procurori și cinci judecători au fost implicați în operațiunea de interceptare din martie 2016 până în noiembrie 2017. Ofițerii au adunat probe și întocmit rapoarte. Procurorii au emis ordonanțe și demersuri. Judecătorii au autorizat interceptările.
Rezultatul? 205 DVD-uri de înregistrări au fost considerate „irelevante” pentru anchetele derulate. Aproape toate suporturile de informație au fost distruse. Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCCOS), instituția care a gestionat toate cele trei dosare penale sub paravanul cărora au fost efectuate interceptările, și-a dat demisia la scurt timp după publicarea investigației RISE.
În iulie 2019, în urma solicitării Ministerului Afacerilor Interne, Procuratura Generală a pornit mai multe investigațiii interne. Peste câteva săptămâni, Inspecția Procurorilor, responsabilă de verificarea activității procurorilor și a eventualelor încălcări, a inițiat proceduri disciplinare în privința procurorilor implicați.
La 8 august 2019, Procuratura Generală anunța că a deschis trei cauze penale, în cadrul cărora urma să verifice încălcările din cadrul dosarelor interceptărilor ilegale, să identifice și să investigheze persoanele responsabile, sub aspect penal.
La 2 septembrie 2019, cele trei cauze în care Roman Rusu, Dumitru Răileanu și Valeriu Sârbu au primit ulterior statut de învinuți/bănuiți au fost transmise în gestiunea Procuraturii Anticorupție, fiind unite într-un singur dosar. Procurorii au fost bănuiți de ascultarea ilegală a convorbirilor și culegere ilegală de informații profitând de funcția și atribuțiile pe care le dețineau.
La distanță de aproximativ un an, în toamna lui 2020, toți trei au fost scoși de sub urmărirea penală prin ordonanțele procurorului Armen Oganesean.
Procurorul a motivat că nu dispune de probe suficiente pentru a demonstra vinovăția colegilor săi din sistem. Și deși avea suficiente dovezi pentru eventuale încălcări, acestea nu pot fi sancționate în baza Codului Penal. În schimb, susține acuzatorul de stat, pe numele lor au aplicate alte forme de răspundere.
În anul 2022, a declarat un venit de peste 371 de mii de lei din salariu și un apartament de 63 de metri pătrați, dobândit în 2016, la un preț de peste 403 mii lei.
CINE A SCĂPAT
Roman Rusu, unul dintre procurorii care a gestionat în mare parte cele trei dosare sub umbrela cărora s-au făcut interceptările, a ajuns investigat într-o anchetă internă la aproape o lună după publicarea investigației RISE. Inspecția Procurorilor a stabilit mai multe nereguli grave în activitatea lui Rusu pe dosarele legate de interceptări.
La aproape șase luni de când a fost numit în cadrul PCCOCS, Rusu a emis mai multe ordonanțe pentru interceptările telefonice și alte măsuri speciale, pe numele a peste 20 de persoane. Unele dintre ele erau vizate și în „Dosarul conferinței de presă” gestionat de procurorul Sergiu Roșu, lucru ce contravine legislației, care interzice urmărirea repetată a acelorași persoane, pe același temei.
Noile interceptări făceau parte din „Dosarul Comentariilor pe Facebook”, care anunțau decizia sindicatelor din educație și știință de a protesta în centrul Capitalei, pentru salarii mai mari și condiții de muncă mai bune. Procurorul a motivat că la protest posibil se vor implica activ și unii membri și simpatizanți ai Platformei DA.
Odată cu expirarea termenului legal pentru interceptări, Roman Rusu a dispus treptat din vara 2017 interceptarea convorbirilor telefonice a 29 de persoane într-o nouă cauză penală „Dosarul votului uninominal”. Urmărirea penală a început în baza chemărilor de pe Facebook la protest în fața clădirilor Parlamentului și Guvernului împotriva modificării sistemului electoral și retragerea proiectelor de lege în acest sens. Printre numele care au primit mandat de ascultare era profesorul Leonid Lefter, simpatizant al Platformei DA, Andrei Năstase, Sergiu Tofilat, Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice și Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.
Apoi, în baza rapoartelor ofițerului de investigație, procurorul a emis ordonanțe de autorizare și demersuri către judecător pentru instalarea microfoanelor și camerelor video în apartamentul manifestantului Dan Perciun, actualul ministru al Educației și Cercetării, și urmărirea vizuală a lui Andrei Năstase, Chiril Moțpan și Serghei Cebotari timp de 30 de zile. În ambele dosare gestionate de Rusu, niciunul din cei interceptați nu a avut vreun statut procesual, așa cum cere legea.
Potrivit anchetei interne a Inspecției Procurorilor, ordonanțele au fost emise de Rusu nemotivat, iar actele care au stat la baza dispunerii și autorizării măsurilor speciale de investigații, se bazau pe presupuneri. Apoi, nu au fost prezentate probe care ar fi demonstrat că persoanele vizate ar contribui sau săvârși infracțiunea de care erau suspectați.
Iar Rusu nu a verificat dacă ofițerii de poliție au respectat legea atunci când au efectuat măsurile speciale de investigații și nici dacă era necesară continuarea aplicării acestor măsuri, deși era obligat să o facă. Potrivit anchetei, procurorul a depășit cu 15 zile termenul maxim autorizat de lege pentru interceptări și pentru urmărirea vizuală în cazul fruntașului Platformei DA, Chiril Moțpan .
La 12 septembrie 2019, materialele despre Rusu au fost transmise Colegiului de Etică și Disciplină (CDE), structură a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) ce verifică activitatea procurorilor și poate aplica sancțiuni, în cazul în care constată încălcări ale legii. Colegiul a decis însă, la 17 noiembrie 2020 că în activitatea sa, Rusu nu a comis nici o abatere disciplinară.
Lucrurile s-au schimbat însă peste o lună, la Consiliul Superior al Procurorilor. Membrii CSP au decis totuși, să păstreze mențiunea comiterii abaterii disciplinare pe acest caz, în dosarul personal al procurorului. Detalii, AICI
Ulterior, Rusu a mers în instanță și a contestat decizia CSP, cerând anularea acesteia. În fața judecătorilor, a insistat că a avut temei rezonabil să pornească urmărirea penală în baza comentariilor de pe Facebook și că nu a avut motive întemeiate de a suspecta că informațiile prezentate de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) sunt false sau incomplete. Apoi, nici nu le putea verifica pe cale legală, deoarece erau obținute prin metode operative. În apărarea sa, a mai precizat că însuși faptul că demersurile sale au fost aprobate de către judecătorul de instrucție, este o confirmare că a respectat legea.
Procurorul a respins și acuzația că a depășit termenului maxim de șase luni, invocând că formula de calcul, utilizată de inspectori, a fost una greșită. Cele 15 zile calculate de ei ca încălcare rămăsese de fapt nefolosite în jumătatea aia de an când au avut loc interceptările.
În iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău i-a dat dreptate procurorului Roman Rusu în disputa cu CSP, anulând mențiunea din dosarul său personal că a comis o abatere disciplinară. Decizia a fost atacată cu recurs de reprezentanții instituției, care au obținut câștig de cauză la Curtea Supremă de Justiție. Ceea ce înseamnă că încălcările comise de procuror rămân în dosarul personal și se va ține cont de ele la promovarea sa în funcții ierarhic superioare.
În prezent, Rusu continuă să ocupe funcția de procuror în cadrul PCCOCS.
La mai bine de un an de la publicarea investigației, avocatul Vladislav Gribincea, jurnaliștii Vladimir Soloviov și Alexandru Cozer, expertul Arcadie Barbăroșie și actualul ministru al Educației și Cercetării, Dan Perciun, au depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Cei cinci au susținut că măsurile speciale de investigații realizate în privința lor au fost dispuse nu pentru a fi investigată o infracțiune, dar pentru a „preveni și descuraja protestele față de planurile puterii de a schimba sistemul electoral de la acea vreme”. Și au solicitat CtEDO să constate dacă a existat o încălcare a art. 8 – dreptul la respectarea vieții private, a domiciliului și al corespondenței din Convenție.
Ancheta internă a Procuraturii Generale a stabilit și în cazul lui Dumitru Răileanu, procurorul care a dispus interceptarea mai multor persoane în „Dosarul votului uninominal”, că a gestionat defectuos urmărirea penală și a încălcat conștient normele de drept, fiind sancționat cu mustrare. (Detalii AICI și AICI).
Răileanu a contestat decizia în instanță, unde a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorii au stabilit că termenul de tragere la răspundere disciplinară a procurorului a expirat, respectiv decizia CSP de sancționare a acestuia a fost anulată. Cazul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care a secretizat decizia pe acest dosar.
Am încercat să aflăm mai multe detalii, dar reprezentanții instanței au transmis într-un răspuns oficial că hotărârea ar conține informații cu acces limitat, motiv pentru care s-a recurs la secretizarea integrală a acesteia.
În martie 2022, Dumitru Răileanu a fost suspendat din funcția de procuror la PCCOCS . A fost învinuit alături de ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, de abuz în serviciu, atunci când a dispus retragerea acuzațiilor aduse lui Veaceslav Platon.
În 2022, Răileanu a declarat un venit de peste 75 de mii de lei din salariu și o donație de 9.600 de euro. Pe lângă asta, a declarat că a luat patru credite. Două dintre acestea au fost contractate de la bănci din Moldova, în sumă totală de 200 de mii de lei. Alte două credite în valoarea de peste 20 de mii de roni (peste 4.000 de euro) au fost luate de la bănci din România.
Tot în declarația de avere din 2022 a indicat că a plătit aproape de 12 mii de euro pentru rezervarea unui bun și că a achitat pentru servicii medicale peste 6.600 de euro. Procurorul mai deține două autoturisme, Toyota Prius, fabricat în 2008, în valoare de 120 de mii de lei și BMW 520, fabricat în 2006, de 90 de mii.
Valeriu Sîrbu a fost unul din procurorii PCCOCS care au solicitat mandate de interceptări pe numele a 29 persoane, în special fruntași ai Platformei DA, care figurau în „Dosarul votului uninominal”. În cazul său, Inspecția Procurorilor a stabilit într-o anchetă internă că a comis mai multe încălcări în cadrul acestor dosare, dar nu l-a putut sancționa din cauza expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară.
Chiar și așa, mențiunea că a comis încălcări a rămas în dosarul său, prin decizia CSP din 17 decembrie 2020. Procurorul a încercat să anuleze decizia în instanță. A câștigat la Curtea de Apel, însă decizia în cazul său a fost secretizată de instanță. În cele din urmă, CSP a depus recurs, iar procurorul a pierdut la Curtea Supremă de Justiție, care însă, la fel a secretizat parțial decizia pe acest caz. Sârbu continuă să activeze în PCCOCS. Detalii AICI și AICI
Sîrbu deține o casă de locuit de 199 metri pătrați, dobândită în 2010, în valoare de peste 609 mii de lei și un apartament de 41 metri pătrați, dobândit în 2014, la peste 126 de mii de lei. În 2023 a procurat cu 450 de mii de lei un autoturism Volvo (fabricat în 2015). A motivat faptul că a cumpărat automobilul la un preț care este mai mic cu 50 de mii de lei decât valoarea de piață prin parcursul mare, nevoia de investiții dar și dorința proprietarului de a-l vinde cât mai urgent.
Sârbu declară în 2022 un salariu de aproape 360 de mii de lei și 260 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil. La acestea se mai adaugă și 7 mii de euro ca remitențe și cadouri de la rudele de peste hotare și aproape 100 de mii de coroane daneze (în jur de 13 mii de euro), încasate ca bursă de studii și salariu de membrii familiei sale din Danemarca.
Sergiu Roșu a ajuns și el investigat într-o anchetă disciplinară. Procurorul PCCOCS a pornit „Dosarul conferinței de presă” în baza declarațiilor liderilor Platformei DA prin care au chemat „toți oamenii de bună credință să iasă în stradă și să manifeste” pe 24 aprilie în Piața Marii Adunări Naționale,. În total, prin dispozițiile procurorului, au fost interceptate peste 20 de persoane, membri și fruntași ai Platformei DA.
Membrii Colegiului de Disciplină și Etică au stabilit, în baza probelor prezentate de inspectori, că procurorul nu a respectat termenul urmăririi penale și că ordonanțele de prelungire a termenului aveau „un text identic și șablonat”, ceea ce ducea la prelungirea formală a urmăririi penale.
Procurorul a motivat nerespectarea termenului prin volumul mare de lucru și neprezentarea de către organele de urmărire penală a actelor necesare. Explicațiile au fost respinse de membrii Colegiului, iar în rezultat, Roșu a primit un avertisment în scris. Detalii, AICI
Spre deosebire de ceilalți trei colegi ai săi urmăriți penal în dosarul interceptărilor, Roșu nu a ajuns să fie vizat pe această cauză, gestionată de Procuratura Anticorupție. În prezent, Sergiu Roșu continuă să activeze în PCCCOS.
În martie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a respins ordinul procurorului general interimar prin care Sergiu Roșu era numit adjunct interimar al șefului Procuraturii raionului Ștefan Vodă. Printre motivele respingerii candidaturii sale s-a numărat și nedeclararea unor venituri semnificative.
Mai exact, în cadrul ședinței de audiere a procurorului, membrul CSP Andrei Cebotari a relatat că Roșu nu a declarat la Serviciul Fiscal de Stat veniturile obţinute în urma vinderii automobilului Volkswagen Touareg, în 2021, cu 125 mii de lei, eschivându-se astfel de la plata impozitelor. Iar până să vândă automobilul procurat în 2016, Sergiu Roşu l-a declarat la preţul de 10 mii de lei.
Indică un salariu de peste 362 de mii de lei în 2022 și un apartament de 53 metri pătrați în valoare de aproape 268 mii lei, procurat în 2014. Roșu a fost somat de inspectorii Autorității Naționale de Integritate să corecteze erorile din declarațiile de avere depuse pentru anii 2016 – 2019 în care nu a inclus venituri de 10 mii de lei și 400 de euro.
SANCȚIUNI DISCIPLINARE
Faptul că acțiunile Procuraturii în privința propriilor angajați implicați în fenomenul investigațiilor ilegale s-au rezumat doar la intentarea unor proceduri disciplinare, care au și fost sistate în unele cazuri, ridică semne de întrebare privind eficacitatea acestora.
În opinia avocatului Vadim Vieru, sancțiunea disciplinară nu poate fi privită ca fiind „o măsură descurajantă, un remediu”, or aplicarea ei nu previne infracțiuni similare.
Opinia lui este susținută și de avocatul Vladislav Gribincea, vizat personal și pus sub ascultare în mod ilegal în dosarele intentate de procurori în urma fenomenului interceptărilor ilegale.
„Eu cred că pentru asta trebuie să răspundă și procurorii, și judecătorii, și polițiștii implicați. Pentru mine este un mister de ce procurorii au trimis în judecată, pe baza acestui dosar, doar polițiștii. Dar colegii lor procurori care au dat indicații polițiștilor să intercepteze, judecătorii care au emis decizii abuzive, au fost scoși din dosar și lucrează bine mersi mai departe”, afirmă Gribincea.
La polul opus, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, susține că urmărirea penală continuă și în privința altor persoane, inclusiv din sistemul justiției: „Noi încercăm să stabilim toate circumstanțele și să vedem unde se poate de revenit sau care este cercul întreg de subiecți care au fost implicați în comiterea acestor infracțiuni”.
Mai nou, din toamna lui 2023, dosarul a revenit la procurorul Grigore Niculiță, cel care a condus inițial investigațiile pe caz în urmă cu patru ani.
JUDECĂTORII, NEATINȘI
După anchetele interne în cazul procurorilor implicați, au urmat judecătorii. De altfel, investigațiile Procuraturii Anticorupție au scos la iveală și numele altor magistrați implicați în dosarele interceptărilor ilegale.
Setul de date deținut de RISE Moldova în „Ministerul Interceptărilor” conținea mai multe proiecte de încheieri judecătorești și mandate de autorizare în care erau indicate și numele judecătorilor de instrucție care urmau să le semneze, printre care Nicolae Corcea, Dorin Munteanu și Sergiu Bularu. Atunci, în 2019, niciunul dintre magistrați nu au răspuns la solicitările de informație dacă au autorizat mandatele până la sfârșit.
La 3 decembrie 2019, Procuratura Anticorupție a expediat procurorului general de atunci, Alexandr Stoianoglo, patru proiecte de sesizări pentru inițierea urmăririi penale doar pe numele judecătorilor Nicolae Corcea, Sergiu Bularu, Elena Costiuc și Svetlana Tizu.
Demersurile au fost restituite în aceeași lună de Stoianoglo, care a motivat că procurorii nu au demonstrat că judecătorii intenționat ar fi încălcat legea atunci când au aprobat mandatele de interceptări și alte măsuri speciale de investigații. Am încercat să obținem o reacție din partea fostului procuror general privind motivele pentru care a luat o astfel de decizie, însă acesta nu a dat curs solicitărilor noastre.
Pe lângă lipsa unui dosar penal pe numele celor care au semnat autorizațiile, judecătorii n-au fost vizați în nici o procedură disciplinară. Iar motivul, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, e că nu a parvenit nici o sesizare din partea Procuraturii pe numele judecătorilor.
În ultima declarație de avere a mai indicat un venit de 175 de mii de lei, obținut de un membru al familiei sale, din vânzarea automobilului Land Rover. Familia judecătorului deține un apartament cu suprafața de 118 metri pătrați la preț de 625 de mii de lei.
Am expediat judecătorilor vizați solicitări de informații ca să explice dacă au autorizat până la urmă măsurile speciale pe dosarele respective și cum își argumentează decizia. Deși Cancelaria Judecătoriei Chișinău a confirmat că a expediat solicitările de interviu în adresa magistraților vizați, niciunul din ei nu a oferit vreun răspuns nici la patru ani distanță. Mai mult, Judecătoria Chișinău a refuzat să confirme sau să infirme informațiile privind admiterea sau respingerea demersurilor procurorilor prezentate în investigația RISE, invocând secretul anchetei.
Sergiu Bularu, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău, a admis, la un an de la publicarea dezvăluirilor despre fenomenul interceptărilor, demersul procurorului general Alexandr Stoianoglo. Acesta l-a eliberat pe Veaceslav Platon de la executarea pedepsei de 18 ani de închisoare. Doi ani mai târziu, în 2022, Bularu a plecat din magistratură.
Familia sa mai deține alte două apartamente, unul cu suprafața de 84 metri pătrați, privatizat în 1995. Al doilea apartament, cu suprafața de 65 de metri pătrați, a fost procurat în 2021, la un preț preferențial de 27 mii de euro.
Conform ultimei declarații de avere, a încasat aproape 80 de mii de lei din salariu și alte circa șapte mii de lei din activitatea de formator la Institutul Național al Justiției.
Nicolae Corcea este judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. A declarat în 2022 un salariu de peste 300 de mii de lei și alți peste 58 de mii de lei din activitatea didactică.
Magistratul declară că deține dreptul de abitație asupra unui apartament cu suprafața de 119 metri pătrați, a cărui valoare nu a fost indicată. În 2021, judecătorul a luat un credit de 200 de mii de lei, pentru un termen de patru ani.
Dorin Munteanu este magistratul care a autorizat mai multe interceptări pe dosarul „Conferinței de presă”. În 2017, în același an, când dădea autorizațiile, potrivit documentelor obținute de RISE, Munteanu a fost suspendat din funcție de CSM. Pe numele lui a fost pornită o cauză penală, fiind acuzat de pronunțarea unei hotărâri ilegale cu bună știință.
Familia acestuia deține un automobil Lexus NX300h, fabricat în 2015, procurat în 2019 cu aproape 410 de mii de lei. În declarația de avere, judecătorul a mai indicat trei apartamente, dintre care două sunt în proprietatea sa. Primul, cu suprafața de 132 metri pătrați cu o valoare de peste 850 de mii de lei. Al doilea, de 90 metri pătrați, este evaluat la 47 de mii de euro.
Potrivit procurorilor, magistratul a dispus în decembrie 2016, eliberarea din arest preventiv a unei persoane acuzate de escrocherie pe motiv că „nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă de comitere a infracțiunii”. Între timp, deși Curtea de Apel Chișinău i-a anulat încheierea, acuzatul a reușit să părăsească țara, scăpând de urmărirea penală.
După o examinare ce a durat aproape doi ani, Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința de achitare a magistratului Dorin Munteanu. Procurorul și-a retras acuzațiile, motivând că probele deținute nu demonstrează că judecătorul ar fi emis intenționat încheierea presupus ilegală. Aproape o lună mai târziu, prin decizia CSM, Munteanu este reîncadrat în funcția de judecător de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
În toamna lui 2023, judecătorul a solicitat să fie transferat pentru un termen temporar la Curtea Supremă de Justiție. Cererea i-a fost respinsă cu votul a șase din cei opt membri ai CSM.
Familia judecătoarei are în proprietate și un apartament dobândit în 2018, cu suprafața de 41 metri pătrați, în valoare de 850 de mii de lei. În același an, magistrata a contractat un credit în sumă similară pentru o perioadă de 18 ani.
Potrivit răspunsului Procuraturii Anticorupție, Munteanu nu a fost în vizorul procurorilor privind dosarul interceptărilor ilegale. Magistratul activează în continuare ca judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru 2022, judecătorul a declarat un salariu de aproape 300 de mii de lei.
Elena Costiuc și-a început cariera ca judecătoare de instrucție la Judecătoria Ceadîr-Lunga în 2012. Ajunge prin transfer aprobat de CSM la Judecătoria Centru din Chișinău în 2015, iar peste doi ani a primit dreptul de a activa permanent. Activează în prezent la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Costiuc a declarat în 2022 un salariu de peste 270 de mii de lei și un autoturism Toyota Prius C, în valoare de 8 mii de euro, primit cu titlu de folosință gratuit de la o rudă de gradul I.
Svetlana Tizu deține funcția de judecătoare din 2015. A fost reținută pentru corupere pasivă, în dosarul „mitei pentru judecători” din 2018. A fost acuzată că ar fi primit bani prin intermediul colegei sale, Liubovi Brînza, din partea medicului Vadim Scarlat pentru a emite o decizie de achitare într-un dosar de malpraxis medical, fiind suspendată din funcție.
La 10 octombrie 2023, a fost restabilită în funcție, fiind achitată de sub învinuirea de corupere pasivă, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Potrivit declarației depusă la reîncadrarea în funcție, pentru anii 2018 – 2022, Tizu a indicat un venit de 50 de mii de euro din vânzarea unui imobil.
În 2023, familia magistratei a procurat un apartament de 79 metri pătrați la un preț preferențial de puțin peste 33 de mii de euro, în condițiile în care valoarea de piață indicată era de 70 de mii de euro.
SINGURI ÎN FAȚA INSTANȚEI
În final, o parte din dosarul interceptărilor ilegale a fost transmis în instanța de judecată de procurorul Armen Oganesean, la doi ani distanță de la publicarea investigației RISE. Pe banca acuzaților, au ajuns doar cinci foști ofițeri din cadrul fostei direcții nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, responsabilă de măsurile speciale de investigații.
Ofițerii sunt învinuiți de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței. Două articole din Codul Penal care prevăd ca pedeapsă o amendă până la 37.500 de lei, de la 100 la cel mult 240 de ore muncă neremunerată în folosul comunității sau interdicția de a ocupă anumite funcții de la unu la trei ani sau închisoare de până la trei ani.
Prima ședință a avut loc la 19 octombrie 2021. De atunci, dosarul a fost gestionat pe rând de trei judecători, urmare a abținerilor și cererilor de recuzare înaintate de avocații foștilor polițiști: Ion Morozan, Valentina Garabagiu și Djeta Chistol. Potrivit datelor de pe portalul instanțelor judecătorești, din cele 33 de ședințe desfășurate până la 6 noiembrie curent, 23 au fost întrerupte din mai multe motive: o parte a cerut amânarea sau instanța a acordat termen suplimentar procurorilor de a prezenta probele acuzării. Însă, de cele mai multe ori nu s-a menționat cauza întreruperii.
Avocatul Dorin Botnarenco, care îl reprezintă în instanță pe Vasile Năstase, una dintre părțile vătămate în dosare, susține că examinarea este tărăgănată și din cauza avocaților ofițerilor de investigație. „Partea apărării folosește pârghiile procesuale pentru a tergiversa examinarea cauzei. Unul din principalele motive consider că este obținerea unei liberări de răspundere penală pe motiv de intervenire a prescripției”. Termenul pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cazuri fiind de 2-5 ani.
Apoi, în primăvara lui 2022, examinarea dosarului a fost amânată pentru o perioadă, după ce Comisia pentru Situații Excepționale a dispus suspendarea examinării mai multor cauze în instanțele de judecată, în contextul crizei generate de războiul din Ucraina. Până în prezent, dosarul se află încă la etapa de cercetare a probelor acuzării. „Eu am de audiat și de prezentat aproximativ 50 de persoane, care sunt numai probele acuzării. (…) Aproximativ jumătate din aceste persoane au fost audiate deja…”, susține procurorul de caz, Armen Oganesean. Potrivit procurorului, alte opt ședințe au fost programate până în primăvara anului 2024.
CINE SUNT ACUZAȚII
Sergiu Balan, unul dintre ofițerii vizați în investigație RISE, a fost responsabil de interceptarea lui Serghei Cebotari, fost angajat al Poștei Moldovei, care a prezentat în spațiul public mai multe informații privind o schemă de trafic de anabolizante. În procesul-verbal întocmit în urma interceptării, ofițerul a indicat că materialele rezultate nu prezintă interes pentru cauza penală. A plecat din sistem în 2021.
Gheorghe Solomon, ofițer de investigații în cadrul INI, a plecat din sistem în 2019. Eugeniu Bîrcă, ofițer de investigații în cadrul INI, a plecat din sistem în 2021, potrivit ultimei declarații de avere.
Andrei Ținica, după apariția informațiilor privind fenomenul interceptărilor ilegale, a trecut de la Inspectoratul General al Poliției la Serviciul de Protecție și Pază de Stat. Potrivit ultimei sale declarații de avere, a plecat din sistem în 2022.
Cei patru foști ofițeri de investigații cu statut de învinuit sunt reprezentați în instanță de avocatul Anatolie Pitel, care a ocupat până în 2019, funcția de procuror PCCOCS. Potrivit lui, foștii ofițeri de investigație pledează nevinovați, din moment ce ei au executat ordinele și hotărârile judecătorești care nu ar fi fost contestate de părțile vătămate până în prezent.
„Fiecare parte vătămată a fost informată că a fost interceptată pe o anumită cauză penală, într-o anumită perioadă. Niciuna nu a contestat documentele instanței prin care au fost autorizate aceste interceptări, or legea spune că dacă nu e de acord cu încheierea judecătorească, poate depune recurs la Curtea de Apel din momentul aflării în termen de 15 zile”, afirmă Pitel.
Procurorul de caz, Armen Oganesean, afirmă că unele dintre persoanele interceptate au depus plângeri și au solicitat tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Avocatul Vladislav Gribincea și ex-deputatul Platformei DA, Chiril Moțpan au confirmat că au depus plângeri pe numele foștilor ofițeri.
Deși se află abia la etapa de examinare a probelor acuzării, avocatul celor patru ofițeri de investigație susține că, infracțiunile de care au fost acuzați ofițerii s-au prescris, întrucât au trecut deja mai bine de cinci ani de la săvârșirea lor. Acesta spune că va solicita instanței să fie emisă o hotărâre de achitare pe numele foștilor polițiști.
Procurorul Grigore Niculiță, care a preluat inițial dosarul interceptărilor ilegale, spune că, de fapt multe din infracțiunile documentate erau deja expirate la momentul pornirii urmăririi penale.
Ceea ce înseamnă de fapt, că dacă judecătorul stabilește la sfârșitul procesului că termenul de prescripție a expirat într-adevăr, poate doar să constate că infracțiunea a avut loc și a fost comisă de ofițerii de investigație. Aceștia pot fi recunoscuți vinovați, dar fără să fie trași la răspundere. Astfel, singura pedeapsă reală în cazul ofițerilor este că infracțiunea de care vor recunoscuți vinovați va rămâne în cazierul lor juridic. Lucru care va fi luat în considerare la promovarea în alte funcții, la fel ca în cazul procurorilor implicați.
Valeriu Cojocaru, fostul șef al Direcției a 5-a din cadrul INI, în perioada interceptărilor documentate de RISE este și el pe banca acuzațiilor. Cojocaru se declară nevinovat în dosarul interceptărilor ilegale, declarând că acuzarea înaintată în privința sa și a ofițerilor de investigație este „ilegală, abuzivă și contrară legislației”, deoarece ei nu au fost implicați în niciun mod în acțiunea procesuală de inițiere, dispunere și autorizare a măsurii speciale de investigații. Potrivit lui, în conformitate cu prevederile legii procesual penale, de aceste atribuții este responsabil procurorul și judecătorul de instrucție, care au fost scoși de sub urmărirea penală.
„O situație absurdă. (…) Asistăm la o justiție selectivă cu aplicarea dublelor standarde. (…) Consider că Procuratura Anticorupție, prin aceasta fărădelege, a atribuit angajaților fostei direcții nr.5 rol de „țapi ispășitori” pentru a raporta opiniei publice că persoanele vinovate au fost identificate”.
Valeriu Cojocaru a plecat din cadrul Direcției nr. 5 în iunie 2019, ocupând mai târziu o perioadă funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Bălți. În 2021, a fost arestat într-un alt dosar penal „Angajările fictive” din cadrul Direcției. Procurorii l-au acuzat că în 2017, Cojocaru l-ar fi angajat fictiv și ilegal pe Dorin Damir în secția nr. 1 „K”, o unitate specială a MAI. Acest statut i-ar fi oferit mai multe drepturi speciale, printre care și de acces la materiale cu caracter secret sau de a perfecta acte cu diferite identități.
Vladimir Bordian este unul dintre ofițerii care apare în documentele obținute de RISE acum patru ani. Acesta a redactat un raport adresat procurorului Sergiu Roșu în care justifica necesitatea prelungirii interceptărilor telefonice a 14 persoane afiliate Platformei DA în baza comentariilor de pe Facebook. Ofițerul a motivat că aceștia chemau oamenii la protest alături de membrii Sindicatului Educației și Științeipentru a comite acțiuni de dezordini în masă. Ofițerul de urmărire penală a plecat din sistem în 2019. Bordian este vizat în cauza penală aflată la moment pe rolul Procuraturii Anticorupție, dar în privința sa procurorii nu au acumulat suficiente probe pentru a-l învinui.
Victor Papuc este ofițerul de investigație care anunța într-un raport pe procurorul Dumitru Rusu că în urma interceptării reiese că în apartamentul lui Dan Perciun au loc întâlniri ale persoanelor „implicate în eventuala activitate infracțională”. Și tot în baza raportului prezentat de el s-a autorizat de Rusu și judecătorul de instrucție urmărirea vizuală.
În prezent, activează în calitate de ofițer superior de investigații în cadrul Inspectoratului Național de Investigații. Victor Papuc este și unul din ofițerii de investigații care nu a ajuns pe banca acuzaților în dosarul trimis în instanță de Procuratura Anticorupție.
De altfel, Procuratura precizează că în instanță a ajuns doar o parte din dosarul interceptărilor ilegale, pornit în septembrie 2019. În prezent, investigațiile continuă în acest dosar, cu scopul de a identifica și alți responsabili de acest fenomen.
În R. Moldova, pentru prima dată, sistemul măsurilor speciale de investigații a fost reglementat prin Legea din 1994 „privind activitatea operativă de investigații”. Lipsa garanțiilor suficiente pentru cetățeni și numărul mare de demersuri înaintate și acceptate de judecători în anul 2005, (2.609 demersuri cu o rată de acceptare de 99%), a atras condamnarea țării noastre la CtEDO în cauza Iordachi v. alții din 2009.
Magistrații de la Strasbourg constatau că „aceste cifre arată că sistemul de supraveghere secretă în Republica Moldova, este, puțin spus, supra-folosit”.
În 2012, în baza recomandărilor emise de CtEDO, s-a adoptat o nouă lege. Aceasta instituia mai multe mecanisme de control. Spre exemplu, pentru măsurile care au un grad mai mare de intruziune în viața privată, cum ar fi ascultarea telefoanelor sau instalarea aparatelor de urmărire vizuală acasă sau la birou, era obligatoriu să fie autorizate de un judecător de instrucție. În cazul celor mai puțin intruzive, cum ar fi culegerea de informații sau urmărirea vizuală, era suficientă aprobarea doar de către procuror.
Pe lângă asta, persoanele interceptate trebuia să fie informate la sfârșit că au fost supuse măsurilor speciale de investigație. La un an de la modificările legislative, numărul de demersuri a scăzut de la 5 mii la 3 mii și a continuat să crească în următorii ani.
În 2016-2017, perioada interceptărilor ilegale documentate de RISE, numărul demersurilor depuse pe masa judecătorului a ajuns la 11-12 mii, cu o rată de autorizare de 98%.
INFORMAREA VICTIMELOR
Potrivit legii, la sfârșitul urmăririi penale, după confirmarea legalității interceptărilor, procurorul sau judecătorul informează persoanele care au fost interceptate. În cazul celor trei dosare penale investigate de RISE, informarea a fost amânată printr-o hotărâre motivată precum că „urmărirea penală nu este finisată și pentru a nu admite scurgere de informații”. În 2019, nici măcar cei care s-au regăsit în trei cauze penale consecutive n-au fost înștiințați despre faptul că le-au fost interceptate telefoanele, decât abia după publicarea investigației și pornirea urmăririi penale de către procurori.
La patru ani distanță lucrurile au rămas neschimbate în unele cazuri.
Avocatul CRJM, Vladislav Gribincea, și Alexandru Slusari susțin că nu au primit nici până în prezent vreo înștiințare oficială despre faptul că în privința lor au fost dispuse măsuri speciale de investigații.
Fostul activist al Platformei DA, Ruslan Verbițchi, ne-a comunicat că a încercat să obțină dreptul de a vedea materialele dosarului prin instanță, doar că cererea i-a fost respinsă. În privința sa, judecătorii au invocat necesitatea protecției datelor cu caracter personal, deși e vorba de informații care îl privesc în mod direct. Instanța a invocat drept motiv legal că nici președintele instanței, care emite astfel de răspunsuri, nu are acces la aceste date, rezumându-se la a invoca secretul anchetei.
Specialistul în energetică, Sergiu Tofilat, a aflat din investigația RISE despre faptul că a fost interceptat. Procurorul pe caz l-a informat ulterior despre anchetă, invitându-l la ședințele de judecată. Informat oficial că a fost interceptat a fost jurnalistul Alexandru Cozer, care a primit și statutul de victimă în dosarul pornit în 2019 și actualul președinte al Platformei DA, Dinu Plîngău.
Legile modificate
La patru ani distanță de la dezvăluirile privind fenomenul interceptărilor ilegale, s-au făcut mai multe modificări în legislație. Autoritățile susțin că au perfecționat garanțiile oferite de lege, pentru a asigura prevenirea fenomenului interceptărilor ilegale din 2016 – 2019. Printre schimbările aprobate în Parlament, în octombrie 2023, se numără și posibilitatea ca procurorii să realizeze măsurile speciale de investigații și în afara procesului penal. Prevedere care era de fapt în vigoare și a fost eliminată la reformarea legislației în 2012.
Noua legislație prevede expres că demersurile inițiale și de prelungire a măsurilor speciale de investigații vor fi autorizate de același judecător de instrucție, și nu de unul selectat aleatoriu, cum este în prezent. Prevederea este văzută pozitiv de procurori. Iar în cel mult 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost autorizată efectuarea măsurii sau de la încetarea măsurii, se va realiza informarea persoanelor interceptate, obligația revenind procurorului. Serviciul de Informații și Securitate a primit dreptul de a obține mandat de aplicare a măsurilor speciale de investigații, printre care și interceptări telefonice, din partea judecătorilor de instrucție.
Spre deosebire de procurori, care primesc mandatele din partea judecătorilor de instrucție din instanțele de fond, demersurile SIS vor fi examinate de un complet din cadrul Curții de Apel Chișinău.
Cu toate acestea, noile reglementări trezesc mai degrabă îngrijorări în rândurile societății civile, marea problemă fiind eficacitatea în practică a garanțiilor contra abuzurilor.
Numărul mare al mandatelor pentru interceptări nu s-a schimbat nici după dezvăluirea fenomenului de RISE. Datele Agenției pentru Administrarea Instanțelor Judecătorești, arată că între ianuarie 2020 și decembrie 2022, în cadrul instanțelor au fost înregistrate peste 18 mii de demersuri pentru aplicarea măsurii de interceptare cu o rată de admitere de peste 98%.
Datele Procuraturii Generale indică pentru aceeași perioadă doar aproape opt mii de demersuri, cele mai multe înaintate în 2022. Diferența semnificativă dintre statisticile celor două instituții e explicată prin faptul că instanțele ar număra fiecare demers în mod separat, indiferent dacă este unul inițial sau de prelungire. Iar Procuratura numără doar demersurile emise inițial.
Deși numărul demersurilor arată îngrijorător potrivit specialiștilor din domeniul justiției, puțini au fost trași la răspundere pentru interceptări ilegale. Datele Ministerului Afacerilor Interne, relevă că în ultimii 20 de ani, au fost înregistrate 156 de cauze penale în acest sens. Cele mai multe – 38 la număr, fiind pornite în 2019, anul în care a fost dezvăluit fenomenul interceptărilor ilegale. Dintre acestea, doar o singură cauză a fost trimisă în judecată și s-a încheiat cu o amendă, iar alte șapte au fost încetate.
Autor: Cristian BOLOTNICOV
Editare: Liliana BOTNARIUC
Grafică: Roman FILIPPOV
Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova
