20/03/2017

La trei ani după dezvăluirile făcute de reporterii Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și RISE Moldova despre Laundromat – un mecanism prin care sume uriașe de bani au fost scoase din Rusia, jurnaliștii au aflat cum a funcționat întreaga schemă, dar și cine beneficiază de cei peste 20 de miliarde de dolari.

laundromatbanner750x500

Jurnaliști din 32 de țări, printre care și reporterii RISE Moldova, au urmărit banii din Spălătoria rusească și au analizat zeci de mii de tranzacții efectuate prin cele 112 conturi bancare de la bănci din Europa de Est, dar și din întreaga lume.

Documentele bancare OCCRP arată că banii au ajuns la afaceriști ruși din domeniul bancar, al construcțiilor sau al tehnologiei informației. Toți au avut contracte în valoare de milioane de dolari, fie direct cu guvernul rus, fie cu alte instituții de stat. Personajele și felul în care au cheltuit banii pe mașini luxoase, taxe școlare la universități de renume, blănuri sau produse electronice sunt dezvăluite în acest proiect.



Citiți și:
Grupul Shor din spălătoria rusească

Matrioșka din Bentley



Investigațiile procurorilor continuă în Moldova, Letonia, Marea Britanie și Rusia, dar eforturile lor de a recupera banii și a-i aduce pe cei responsabili în fața legii sunt împiedicate de reticența oficialilor ruși de a coopera pe acest caz.

JOCUL
Banii au intrat în Laundromat printr-un set de companii fantomă care există doar pe hârtie. Este foarte posibil ca o parte din bani să vină din trezoreria rusească prin fraudă și evaziune fiscală. Banii care puteau fi folosiți pentru reparația drumurilor și porturilor sau pentru modernizarea sistemului de sănătate din Rusia au fost depozitați într-o bancă din Moldova și Letonia.

În final, banii au fost folosiți pentru obiecte de lux, pentru trupe rock care au concertat în Rusia, dar și pentru a finanța un ONG polonez care a împins agenda Rusiei pe masa Uniunii Europene (Organizația este condusă de Mateusz Piskorski, un polonez pro-rus arestat pentru că ar fi spionat în favoarea Rusiei).

Mihaly Csikszentmihalyi, un profesor ungur stabilit în California, cunoscut pentru că a introdus un nou termen psihologic numit flow (flux) – o stare de fluiditate mentală și concentrare, a fost plătit și el.

Companii de renume mondial au fost, fără să știe, parte din întreaga schemă, atunci când beneficiarii banilor din Laundromat cumpărau diverse bunuri sau servicii.

Samsung, Ericsson sau Black&Decker au primit bani spălați, iar în SUA, o companie numită Total Golf Construction Inc, care a renovat un teren de golf deținut de Donald Trump a încasat 500,000 de dolari. Hitachi, o mare companie japoneză a primit și ea 576.000 euro în sucursala austriacă pentru o companie din UK, condusă de criminalul rus – Sergey Magin.

UN LABIRINT DE PLĂȚI
Spălătoria rusească a fost făcută cu iscusință.

Cei care au făcut-o, au înființat 21 de firme în UK, Cipru și Noua Zeelandă. Apoi, alte companii rusești le-au folosit pentru a scoate banii din Rusia.

Au creat datorii false ale companiilor fantomă și apoi, printr-un judecător moldovean au obligat compania rusească să spele fonduri pentru a plăti datoriile într-un cont controlat de instanță.

Banca Moldindconbank din Moldova deținea conturile, iar firmele cu datorii false aveau conturi deschise la aceeași bancă. Așa că, Moldindconbank a fost inundată de bani cash trimiși de companiile rusești. Circa 8 miliarde au fost retrași direct din aceste conturi și cheltuiți în întreaga lume.

BILETE DE ORDIN FALSE PENTRU A SCOATE BANII DIN RUSIA


Între timp, aproape 13 miliarde de dolari au fost transferați într-o bancă din Letonia și o parte din bani au dispărut în conturile firmelor fantomă. Faptul că banca Trasta Komercbanka e localizată în Europa, a făcut ca tranzacțiile să fie ignorate de alte bănci. Banii au devenit curați și puteau fi cheltuiți pe orice își doreau afaceriștii ruși.

Mecanismul a funcționat suficient de bine pentru a spăla peste 20 de miliarde de dolari.

DISTRIBUIREA BANILOR
Între 2011 și 2014, cele 21 de companii au făcut 26746 de plăți din conturile deschise în Letonia și Moldova. Plățile s-au dus în 96 de țări, trecând fără probleme peste barierele impuse de cele mai mari bănci ale lumii. Toate firmele erau controlate de persoane interpuse pentru a ascunde beneficiarii reali. Până și directorii sau acționarii erau falși.

O parte din bani au fost virați către alt grup de companii fantomă, similar cu firmele inițiale, plățile fiind făcute din Letonia.

Firmele contactate de OCCRP au negat că ar fi făcut ceva ilegal. Multe au spus că acesta este felul în care clienții ruși fac afaceri, adăugând că acum nu mai au legături cu acești clienți. Mulți au invocat confidențialitatea.

Reporterii i-au descoperit însă pe beneficiarii reali ai schemei: ruși bogați și puternici care și-au clădit imperiile din afaceri cu statul rus.

Printre ei: Alexey Krapivin – afacerist din cercul apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Georgy Gens – deținătorul grupului de firme Lanit, unul dintre cei mai mari distribuitori de produse Apple, Samsung sau ASUS din Rusia sau Sergey Girdin, al cărui grup de firme denumit Marvel, implicat în industria IT și client fidel al celei mai mari bănci rusești.

Alți bani din spălătoria rusească au fost direcționați către companii deținute de cetățeni ruși în străinătate. Una dintre ele este Trident International Corp., deținută de Pavel Semenovich Flider.

Flider, acum cetățean american, a fost acuzat în 2015 că livra ilegal componente electronice din SUA, pentru companii rusești, producătoare de tehnică de apărare.

MARILE BĂNCI
Într-un final, o parte din bani au ajuns în cele mai mari bănci ale lumii.
Spălătoria rusească arată că sistemul bancar al lumii nu a fost capabil să oprească banii iliciți. Oficialii din domeniul bancar au numeroase explicații, inclusiv aceea că omologii ruși nu au fost de ajutor.

Totuși, Deutsche Bank, Bank of China, Bank of America, Danske Bank, and Emirates NBD Bank, sunt bănci care în final au ajuns să aibă în conturi bani murdari.

În 2014, după ce OCCRP a făcut primele dezvăluiri, banca din Letonia a ieșit în public și a spus că investigația reporterilor nu este nimic altceva decât “o amestecătură de speculații împotriva băncii”. În 2016, banca a fost închisă pentru că nu a reușit să respecte regulile împotriva spălării de bani.

Viorel Morari, șeful Anti-Corupție din Moldova a declarat că au fost anchetați 16 judecători, însă unul a decedat iar altul este aflat în căutare.

Avem 14 cazuri în justiție. Patru executori judecătorești sunt puși sub acuzare. Unul lipsește și am emis mandat de arestare, iar două cazuri sunt deja în tribunal. Șapte angajați ai Moldindconbank sunt de asemenea cercetați” a declarat acesta pentru RISE.


Aceasta este o varianta abreviată și adaptată a materialului original publicat de OCCRP (organizație parteneră RISE Moldova) pe care îl puteți accesa, în engleză, AICI


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
Comenteaza acest articol