O femeie a fost ucisă de soț în această săptămână la Măgdăcești. După ce a comis femicidul, bărbatul s-a sinucis. Cei doi se aflau în proces de divorț și, cu mai puțin de-o săptămână înainte, victima obținuse ordin de restricție, iar agresorului îi fusese montată o brățară electronică de supraveghere.
Brățara ar fi trebuit să alerteze imediat autoritățile în cazul în care bărbatul ar fi încercat să se apropie de soție și să le permită să intervină. Numai că semnalul GPS al echipamentului purtat de agresor a dispărut chiar în ziua în care acesta a fost pus sub monitorizare. Ulterior, însuși dispozitivul a dispărut complet.
Acesta însă nu este singurul caz problematic. În ultimii cinci ani, de când sistemul este aplicat și în privința agresorilor familiali, diverse evaluări și rapoarte au documentat cazuri în care brățările au avut pierderi de semnal, probleme de acoperire sau nu au alertat autoritățile, deși acestea erau intacte.
Și achizițiile pentru un astfel de sistem au fost în centrul unui scandal: în ultimii ani, o singură companie câștigă achizițiile de sisteme de monitorizare electronică. În 2026, Inspectoratul Național de Probațiune (INP), instituția responsabilă de monitorizarea agresorilor în timp real, a cumpărat din nou 200 de echipamente de la aceeași companie.
Semnal GPS, dispărut la câteva ore după instalare
Pe 25 august 2026, la ora 16:50, unui bărbat din satul Măgdăcești, raionul Criuleni, i-a fost aplicat un echipament de monitorizare electronică. Cu o zi înainte, soția sa solicitase ordonanță de protecție, iar instanța îi interzisese bărbatului să se apropie de ea. Conform legii, agresorul trebuie să păstreze o distanță care să excludă inclusiv „orice contact vizual cu victima”.
Era a doua ordonanță solicitată de femeie în decursul ultimelor două luni.
În aceeași zi în care i-a fost aplicat dispozitivul de urmărire, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, a anunțat Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției.
Cartela SIM continua însă să transmită date, doar că sistemul nu mai furniza informații legate de localizarea bărbatului. Inspectorii de probațiune l-ar fi sunat, iar acesta le-ar fi spus că se află la Orhei și că se va prezenta la inspectorat. La ora 20:34, bărbatul a sunat la Direcția Monitorizare Electronică din cadrul INP și a anunțat că urma să plece din Republica Moldova pentru patru-cinci zile.
Verificările ulterioare ale Poliției de Frontieră au arătat că acesta a fost în afara țării între 25 și 30 august. După revenirea sa în Republica Moldova, echipamentul nu a redevenit vizibil pe platforma de monitorizare, a precizat ministrul.
Pe 31 august, la ora 9:17, femeia fusese deja ucisă. La locul crimei, dispozitivul de monitorizare nu se mai afla pe corpul bărbatului care s-a sinucis.
Ministrul Justiției a recunoscut că „sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară” și a vorbit despre deficitul de resurse, breșe de procedură și deficiențe în utilizarea echipamentelor în afara țării.
Măsurile anunțate de stat după tragedie
În urma cazului de la Măgdăcești, șeful Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia.
Ministerul Justiției a anunțat că va propune accesul direct al poliției la sistemul de monitorizare și introducerea unui mecanism prin care agresorii familiali să fie semnalați la traversarea frontierei, chiar dacă nu au interdicție de a părăsi Republica Moldova.
Deputata Doina Gherman a cerut Guvernului un audit al tuturor cazurilor active de monitorizare electronică a agresorilor. „Fiecare femeie care are astăzi o ordonanță de protecție trebuie să știe dacă brățara agresorului ei funcționează”, a scris aceasta pe Facebook.
Între timp, Procuratura Generală a deschis un dosar penal pentru a stabili toate circumstanțele cazului, iar INP a inițiat o anchetă internă pentru a verifica dacă angajații au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au reacționat la eventualele semnale de risc.
Premierul Vasile Tofan a anunțat cinci măsuri care urmează să fie luate după tragedie.
- Introducerea consemnului la frontieră pentru agresorii monitorizați, astfel încât probațiunea să fie informată în timp real când aceștia ies sau reintră în țară.
- Acordarea accesului Inspectoratului General al Poliției (IGP) la platforma de monitorizare, pentru ca IGP și Inspectoratul Național de Probațiune să urmărească în paralel alertele.
- Înăsprirea pedepselor, astfel încât încălcarea ordinului de restricție sau a ordonanței de protecție să fie sancționată penal, nu doar contravențional.
- Suplimentarea resurselor pentru monitorizarea electronică. Din 2027, bugetul va fi dublat și vor fi alocate patru milioane de lei suplimentar.
- Îmbunătățirea mecanismului de prevenție, prin informarea victimei și acordarea de sprijin atunci când este pierdut semnalul de monitorizare al agresorului.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „sistemul a eșuat” și a anunțat că vor fi organizate audieri în Legislativ. „Noi trebuie să ne facem o închipuire foarte clară unde sunt fisurile, unde sunt neajunsurile, unde trebuie să intervenim urgent, unde trebuie să modificăm legea, unde trebuie să alocăm resurse financiare suplimentare”.
Pierderi de semnal și în cazuri anterioare
Problemele sistemului de monitorizare electronică nu au apărut odată cu tragedia de la Măgdăcești.
Un studiu privind răspunsul sistemului de justiție la cazurile de violență în familie, realizat de Centrul de Drept al Femeilor și publicat în 2024, menționează mai multe probleme semnalate de profesioniștii intervievați.
Printre acestea se numără aria insuficientă de acoperire în unele zone rurale, pierderea parțială a semnalului, descărcarea echipamentelor și tentativele agresorilor de a deteriora sau manipula brățările.
Dispozitivele de monitorizare metalice cu cabluri nu sunt binevenite, fiind necesară înlocuirea lor cu sisteme alternative. Sunt constatate situații de descărcare a dispozitivului, iar agresorul în astfel de cazuri intenționat nu-l pune la încărcat sau încearcă alte metode prin care brățara nu poate fi urmărită integral sau se pierde parțial semnalul.
se menționează în document
Studiul descrie și un caz în care apropierea unui agresor de victimă a putut fi demonstrată ulterior cu ajutorul unei camere video din apropierea blocului. Brățara și trackerul agresorului erau descrise drept intacte și funcționale, dar nu au transmis semnal către Direcția Monitorizare a INP. Autorii recomandau atunci utilizarea unei tehnologii mai avansate și îmbunătățirea protocoalelor de reacție la încălcări.
Cu câteva luni înainte, o evaluare separată a sistemului, realizată de experți internaționali cu sprijinul ABA ROLI (Reprezentanța din Republica Moldova a Asociației Barourilor Americane, Inițiativa pentru Supremația Legii) și prezentată Ministerului Justiției în martie 2024, ajunsese la recomandări similare.
Experții au recomandat modernizarea platformei, introducerea unor funcționalități mai avansate, „creșterea durabilității dispozitivelor de monitorizare”, dar și îmbunătățirea capacității operaționale a inspectorilor și a cooperării dintre instituții.
Problemele erau discutate chiar de INP și în 2026.
În aprilie, în cadrul unei vizite la Biroul de Probațiune Orhei, conducerea inspectoratului a discutat despre „deficiențele întâlnite în procesul de monitorizare electronică a agresorilor familiali și a victimelor”, se arată într-un comunicat de presă. Instituția nu a precizat însă public natura acestor deficiențe.
Cu o lună mai devreme, INP se întâlnise cu reprezentanții UN Women, UNICEF, Consiliului Europei și Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței. Printre subiectele discutate s-a numărat sprijinul pentru identificarea unor „companii producătoare de dispozitive moderne de monitorizare electronică”.
Cum au fost cumpărate brățările electronice
În total, statul dispune de 865 de echipamente de monitorizare electronică – 100 de monoblocuri, 460 de bi-blocuri și 300 de trackere, conform unui raport privind implementarea Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, publicat de Ministerul Justiției la începutul acestui an. În această perioadă, numărul agresorilor familiali monitorizați electronic a oscilat anual între 739 și 878.
Din 2019, o singura companie câștigă contractele pentru furnizarea echipamentelor de monitorizare. Datele Agenției Achiziții Publice arată că Infoexpres SRL a câștigat contracte cu statul în valoare de peste șase milioane de lei, în perioada 2019-2026.
Modul în care au fost organizate unele dintre aceste achiziții au ajuns în atenția publică în 2023. Într-un raport publicat de Revizia.md, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) a analizat procedurile desfășurate de INP în perioada 2019–2022 și a susținut că o parte dintre cerințele tehnice recomandate anterior de experții Consiliului Europei au fost eliminate sau modificate înaintea achizițiilor.
Printre recomandările care nu s-ar fi regăsit în caietele de sarcini se numărau cerințe privind securitatea datelor, certificarea echipamentelor și posibilitatea localizării alternative atunci când semnalul GPS dispare.
Potrivit analizei, eliminarea acestor cerințe ar fi redus nivelul de siguranță și calitatea dispozitivelor.
În mai 2021, INP a recurs la negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț pentru cumpărarea unor noi echipamente. În documentație era indicat expres modelul „Inspector B04”, produs de Infoexpres. Inspectoratul a justificat procedura prin necesitatea ca noile dispozitive să fie compatibile cu platforma pe care instituția o utiliza deja.
Autorii analizei au concluzionat că unele condiții tehnice introduse de INP în documentația de licitație ar fi limitat concurența și ar fi creat o dependență față de furnizor.
Ulterior, Ministerul Justiției a declarat că a sesizat organele de anchetă în urma informațiilor publicate de AGER.
Am contactat INP pentru a afla mai multe informații despre sistemul de monitorizare: dacă serverul de care dispune INP pentru monitorizare este în continuare compatibil doar cu echipamentele de la compania Infoexpres, dacă au mai fost cazuri de dispariție a semnalului, dacă există un raport privind funcționalitatea brățărilor și dacă, compania care le livrează a fost sesizată în legătură cu aceste defecțiuni.
Oleg Obreja, șeful Secția achiziții și logistică din cadrul INP ne-a comunicat că „nu are împuternicire de a da explicații”.
Același lucru ne-a spus și șeful Direcției de monitorizare electronică a INP, Gheorghe Aghenie.
Tot ce am reușit să obținem de la Aghenie este că, până în prezent, serverul de monitorizare nu a fost testat cu alte dispozitive decât cele ale companiei Infoexpres.
2026 – o nouă licitație câștigată de aceeași companie
După o pauză de patru ani, în aprilie 2026, INP a lansat o licitație pentru achiziția a 200 de echipamente de monitorizare, cu o valoare estimată de aproximativ 1,67 milioane de lei fără TVA. Procedura a fost anulată la sfârșitul lunii mai. Singura ofertă depusă, cea a firmei Infoexpres, nu corespundea „cerințelor documentației de atribuire”. Mai exact, certificatul de conformitate а fost prezentat cu tеrmеnul de valabilitate expirat.
O zi mai târziu, inspectoratul lansează din nou licitația. Și de această dată a participat o singură companie și tot ea a fost desemnată câștigătoare. Este vorba de Infoexpres.
Oferta tehnică și de preț a companiei, semnată în iunie, arată că sunt furnizate componente ale sistemului „Inspector”: brățară RF „Inspector B01” și bază GPS/GSM/RF „Inspector B02”, producătorul declarat fiind Infoexpres, iar țara de origine – Republica Moldova.
Pentru cele 200 de echipamente, compania a ofertat un preț de 9.672 de lei per bucată, valoarea totală fiind de aproape două milioane de lei. Firma și-a asumat angajamentul să livreze brățările de monitorizare în decursul a 90 de zile lucrătoare.
Infoexpres oferă o garanție de un an, după care tot compania asigură repararea și întreținerea echipamentelor.
Rapoartele de monitorizare a contractelor publicate de INP arată că, în perioada 2023–2026, instituția a alocat aproximativ 250 de mii de lei anual pentru reparația brățărilor și a dispozitivelor de urmărire.
Cele 200 de dispozitive noi, recent cumpărate, urmează să fie primite de INP pe 8 septembrie, a anunțat ieri, premierul Vasile Tofan.
INP a venit cu o reacție publică în care a respins acuzațiile de favorizare a companiei Infoexpres. Susține că mai multe proceduri din perioada 2024–2026 au fost anulate din lipsă de participanți sau pentru că ofertanții nu au îndeplinit cerințele de calificare.
Cine e companie care livrează dispozitive de monitorizare electronică
Infoexpres se descrie ca fiind „unicul elaborator și producător licențiat a sistemelor GPS pe piața Republicii Moldova”.
Compania a fost fondată în 2006, avându-l ca unic fondator și administrator pe Ivan Țîpîșev, un bărbat de 64 de ani. Își are oficiul și întreprinderea de bază într-un apartament de 120 de metri pătrați de pe strada Sfatul Țării din capitală.
Datele raportate la Biroul Național de Statistică arată că, în 2025, compania a înregistrat vânzări de peste 2,7 milioane de lei și un profit de aproape 400 de mii de lei. Firma a raportat opt salariați.
În documentația depusă la ultima licitație, compania se prezintă drept un dezvoltator și producător de software și dispozitive pentru monitorizarea persoanelor, domeniu în care activează din 2019.
Pe lângă fabricarea de dispozitive cu garanție de 12 luni, oferim și servicii de reparații și întreținere. Dispozitivele pentru monitorizarea persoanelor sunt brevetate și au fost supuse testelor de laborator corespunzătoare.
se arată în documentele companiei, depuse pentru licitație
Deși la ultima licitație, Inspectoratul Național de Probațiune a declarat oferta Infoexpres conformă, dosarul companiei conține mai multe neclarități.
Compania a afirmat că activează din 2019 în domeniul monitorizării electronice, însă nu a prezentat lista principalelor livrări din ultimii trei ani și nici contracte, facturi sau acte de predare-primire care să-i confirme experiența pentru această perioadă.
În Documentul Unic de Achiziții European, Infoexpres a indicat livrări din perioada 2019-2022, deși cerința viza ultimii trei ani. La solicitarea de a enumera livrările și de a indica valoarea, perioada și beneficiarii acestora, compania a răspuns că, „după caz, le vom prezenta la solicitare”.
Există o diferență și în privința termenului de livrare. Autoritatea a solicitat ca echipamentele să fie furnizate în maximum 30 de zile, în timp ce compania a propus livrarea în 90 de zile lucrătoare.
L-am sunat pe directorul adjunct al companiei, Igori Iaschevici, să-l întrebăm care ar putea fi motivul din care, în cazul agresorului de la Măgdăcești, semnalul GPS a dispărut la scurt timp după instalarea dispozitivului, precum și să aflăm dacă au fost sesizați anterior despre cazuri similare. La fel, am vrut să aflăm unde se află secția de producere și de unde importă piesele pentru asamblarea dispozitivelor.
„Toate întrebările adresați-le fie Ministerului Justiției, fie celor de la Probațiune. Noi nu răspundem la întrebări, pentru că aceasta este informație confidențială între noi și cei pentru care lucrăm”, ne-a declarat acesta și a refuzat să mai discute cu noi.
