Patru din cei cinci judecători ai actualului plen al Curții Constituționale nu și-au declarat toate afacerile la Comisia Națională de Integritate (CNI). În același timp, unul dintre ei a ascuns de autoritățile române calitatea de asociat într-o companie, timp de doi ani, în perioada când a fost deputat în Parlamentul de la București.

„Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale (CC), să apăr orânduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai Constituţiei”, este jurământul pe care îl depun judecătorii Curții la preluarea mandatului. Textul face parte din Legea cu privire la Curtea Constituțională care îi obligă, de asemenea, pe magistrați să depună declarații de venit și proprietate.

Documentarea făcută de RISE Moldova în demersul jurnalistic indică faptul că arbitrii constituționali nu au inclus companii și funcții administrative în documentele depuse la CNI timp de mai mulți ani.

Alexandru Tănase, aflat la al doilea mandat de președinte al Curții Constituționale, a menționat în declarația de avere pe anul 2014 că soția sa, Angelina Tănase, este asociată în firma de comerț Trecer-Grup SRL și compania imobiliară Apps-Imobil SRL. Detalii, AICI și AICI

Însă președintele Curții Constituționale nu a inclus în declarația de venit și cea de interese personale faptul că este fondator și administrator al Întreprinderii Individuale Consulting Tănase. Potrivit extrasului companiei obținut de la Camera Înregistrării de Stat, firma de consultanță juridică a fost fondată în 1997 și are sediul juridic într-un apartament ce aparține familiei Tănase. Detalii, AICI

Alexandru Tănase: Este activă, da? Nici nu m-am gândit că este pentru că e de prin `95, dar n-am folosit-o niciodată. Am înființat-o atunci și ea de fapt nici nu e companie propriu-zisă, e persoană fizică. Voiam să-mi iau licența de avocat pe dânsa, dar la distanță de două luni de zile m-am angajat la ministerul Justiției și așa a și rămas. […] Vă spun părerea mea care, mă rog, nu este legată de cazul meu: în general acțiunea legii este de a declara proprietățile, dar în cazul în care există o societate sau chiar o entitate juridică, dar care este inactivă de 20 de ani, ea nicidecum nu poate fi calificată ca proprietate. […] Am să cer de la Cameră o informație oficială și acum tocmai vine perioada de declarare pe 2015 și am s-o declar. Merci că mi-ați spus.

Victor Strătilă, vicepreședintele Comisiei Naționale de Integritate, ne-a explicat că funcționarii sunt obligați să declare atât societățile cu răspundere limitată, societățile pe acțiuni cât și întreprinderile individuale. „Noi verificăm și întreprinderile individuale. În declarația de interese este obligatoriu pentru funcționari să fie indicat unde sunt fondatori”, a menționat Strătilă.

Un alt judecător al Curții Constituționale cu interese nedeclarate este Tudor Panțîru. Acesta a fost numit în funcție în 2013, după ce la sfârșitul anului 2012 i-a expirat mandatul de deputat în Camera Deputaților a României. Detalii, AICI

RISE a descoperit că Panțîru a omis să indice în declarațiile de avere și de interese pentru anii 2012 – 2014, depuse la CNI, faptul că este asociat în compania Proera Grup SRL.

Firma de consultanță și management Proera Grup a fost fondată în 2001 la Chișinău și are un capital social de peste 6 milioane de lei. Potrivit istoricului companiei, printre co-fondatori se numără fostul ministru de Interne Dorin Recean și fostul deputat comunist Iurie Muntean. Ulterior, aceștia s-au retras din Proera Grup.

În iunie 2011, în timp ce deținea funcția de deputat al României, Tudor Panțîru a devenit asociat cu 25,5% din capitalul social al firmei. Șase luni mai târziu, Panțîru cedează o parte din capital și rămâne cu 14% (888 mii lei). Restul acțiunilor sunt partajate între alți șapte asociați, printre care se numără fostul deputat Valeriu Cosarciuc și omul de afaceri Gheorghe Efros, ultimul deținând și funcția de administrator.

În 2012, firma a încasat un venit de peste 3 milioane lei din organizarea de cursuri specializate (Detalii, AICI). Pe pagina web www.proera.md aflăm că Proera Grup desfășoară cursuri pentru mediul de afaceri și oferă diplome de master, în colaborare cu instituții de învățământ internaționale. Printre cursanți și traineri se numără și fostul ministru de Interne Dorin Recean.

În ultimii ani, Proera Grup a oferit servicii de consultanță și instruire mai multor instituții de stat. În același timp, potrivit unei hotărâri a Curții de Conturi din 2013, Proera Grup a devenit proprietară a unui imobil de pe teritoriul Centrului „Moldexpo” SA, înregistrat neregulamentar la oficiul cadastral. Detalii, AICI

Ulterior, construcția nefinalizată, amplasată pe un teren de 25 de ari, a ajuns obiectul unui litigiu. Mai exact, pe 14 decembrie 2015, Judecătoria Buiucani a admis cererea de judecată a Proera Grup SRL împotriva Guvernului, Ministerului Economiei și a „Moldexpo” SA, prin care compania a solicitat anularea unor acte emise de instituțiile de stat și recunoașterea dreptului de reconstrucție a unui hotel. Tot atunci, magistrații au satisfăcut în totalitate cererea firmei Proera Grup. Detalii, AICI

RISE a verificat și declarațiile de avere și de interese ale lui Tudor Panțîru depuse în România pentru perioada în care a fost deputat (2008-2012). Practic, acesta urma să indice firma Proera Grup în declarațiile pentru anii 2011 și 2012, deoarece, în acest interval de timp, deținea calitatea de asociat, lucru pe care Panțîru însă nu l-a făcut. Detalii, AICI și AICI și AICI

Precizăm că în România, instituția responsabilă de verificarea declarațiilor de venit și interese este Agenția Națională de Integritate (ANI).

Judecătorii desemnați de parlament, directori de companii
Aurel Băieșu a fost numit judecător constituțional de către Parlament în 2013. La momentul desemnării, Băieșu deținea funcția de ambasador al Republicii Moldova în Italia. În declarația de interese personale, el a indicat că activează în calitate de judecător și de profesor la șase instituții de învățământ superior. În același document depus la CNI, el a omis să indice că este administrator al companiei de consultanță juridică Euro-IN Consulting Chisinau SRL. Detalii, AICI

Datele obținute de la Camera Înregistrării de Stat arată că Euro-IN Consulting Chisinau a fost creată în 1994, iar acționari sunt firmele Ago-Dacia SA cu 10.45% și Arcomes SRL (Italia) cu 89.55% din capitalul social. Detalii, AICI

Potrivit declarației de avere, Băieșu deține o casă și două automobile.

Aurel Băieșu: Compania respectivă de mulți ani nu mai este funcțională, nu mai este operativă, ea e moartă. A rămas doar pe hârtie, eu am și uitat de ea. Bine că mi-ați amintit. Cred că trebuie radiată. Ea a fost fondată la începutul anilor `90 și a funcționat așa vreo câțiva ani și într-un fel a murit de la sine, să-i zicem așa, fiindcă nu avea activități și de asta și nu am luat-o în considerare, dar bine că mi-ați amintit. […] Chiar și funcția de administrator, într-un fel, legea spune că nu poți să ocupi careva funcții remunerate, dar aici deja nu mai este cazul fiindcă firma nu este operațională. Chiar merci, am s-o radiez, e o formalitate.

Cel de-al patrulea judecător cu interese ascunse este Victor Popa, care activează în calitate de magistrat al Curții Constituționale din aprilie 2013. Anterior, el a fost timp de trei ani deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2010 – 2013) din partea Partidului Liberal. În perioada 2011-2013, a deținut și funcția de președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, iar din 2007 până 2013 a fost membru al Consiliul Ştiinţific şi Consultativ al Curţii Constituționale.

Judecătorul Victor Popa nu a indicat în declarația de venituri și proprietate pe anul 2014 că este administrator și asociat, cu o cotă de participare de 34 %, în cadrul firmei „Secotra”, cu fiica sa Ana Popa (33%). Printre activitățile declarate de companie se numără comerțul cu produsele agricole, repararea autovehiculelor și fabricarea de articole de ciorăpărie prin tricotare sau croșetare. Detalii, AICI

Pe anul 2014, magistratul a declarat la CNI că este co-proprietarul unui apartament, deține un teren cu o suprafață de 7 ari și un automobil marca KIA Sorento pe care l-a cumpărat cu 252 mii de lei. Detalii, AICI

Victor Popa: Da, Secotra a fost înființată prin ani nouăzeci și ceva, dar este lichidată, nu mai există de demult. Poate are statutul activ, nu știu, dar ea este lichidată pentru că nu există cont în bancă și nu are deloc activități. Asta i-am deschis-o eu fiicei mele când a împlinit ea majoratul, dar n-a mai făcut nimic. Compania nu este activă. Eu o să clarific chestia asta, dar ea nu poate fi activă. Nu intenționez să o declar deoarece nu a avut absolut nici o activitate, n-a avut nici cont în bancă. A fost înregistrată prin 1994, eu am și uitat de dânsa.

Menționăm că plenul Curții Constituționale este format din șase judecători desemnați de Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. Actualmente, în plenul Curții activează doar cinci magistrați, din motiv că celui de-al șaselea i-a expirat mandatul.

Iurie SANDUȚA (RISE Moldova), Ilie ONCEANU (freelancer)

---

Ancheta este publicată în cadrul programului de training-uri „RISE Investigative Journalism”, realizat de RISE Moldova, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.