Un moldovean a ajuns prizonier de război în Ucraina, ca soldat al Kremlinului, la doar câteva luni după ce o instanță din Rusia hotărâse expulzarea lui.  

Are acum dublă cetățenie. Pe cea rusă a obținut-o, susține el, chiar înainte să fie trimis pe frontul ucrainean. 

I-am refăcut traseul de la decizia expulzării și până când a fost capturat de armata ucraineană. 

Situația lui e incertă acum. 

17 februarie 2024, Ucraina. După patru luni de captivitate, un interviu video cu Alexandru Negru, un bărbat de 38 de ani, a fost publicat pe canalul de telegram „Vreau să trăiesc”, un proiect lansat de autoritățile de la Kiev pentru identificarea prizonierilor ruși. Proiectul are și o linie telefonică la care soldații pot să sune dacă vor să se predea. 

N-a fost cazul lui Alexandru, primul prizonier moldovean cunoscut de la începutul războiului, capturat pe front. 

Interviul a fost realizat de activistul ucrainean Volodymyr Zolkin.   

Prin intermediul lui, Alexandru ne-a răspuns la câteva întrebări, după ce inițial a refuzat să ne acorde un interviu. 

Spune că a plecat pe front după ce autoritățile ruse i-au oferit cetățenia rusă și i-au promis că îi vor plăti lunar 204 mii de ruble (2.051 euro). Suma reprezintă cam trei salarii medii în Rusia. Mai susține că banii ar fi ajuns pe contul său bancar, dar nu pot fi retrași de concubina lui din Rusia, în lipsa unei procuri de la el. 

Îl identificasem pe Alexandru în urma interviului video. În timpul emisiuni, Zolkin îl sunase și pe fratele lui Alexandru, aflat la muncă în Marea Britanie: 

„Cine dracu te-a trimis acolo? (…) Părinții nu știu încă unde ești tu (…) Vreau să vorbesc cu dânșii (ucrainenii): să te ajutăm să te scoatem de acolo, să te aduc acasă”.

Vestea s-a răspândit rapid la ei în sat, după ce interviul a fost preluat de presă. 

„Într-o dimineață la orele 5 la mine deja au început să apară peste 10-20 mesaje. Sătenii îmi trimiteau înregistrările. Foarte multă lume l-a cunoscut”, ne spune primarul din localitatea natală a lui Alexandru.

O fostă profesoară a lui Alexandru ne întreabă cum a ajuns el să lupte tocmai în Ucraina: „Doamne, nu-mi vine să cred. Nu-mi vine să cred, ce l-a făcut să facă așa pas?”. 

În interviul acordat lui Zolkin, Alexandru a spus în că a fost mobilizat de Unitatea regimului de infanterie motorizată 254 din orașul rusesc Klințî, situat la aproape 100 kilometri de Ucraina.  Era detașat la compania de aprovizionare. A ajuns apoi în linia întâi a frontului pe 15 octombrie 2023 și a fost capturat după alte opt zile, dar susține că n-a împușcat pe nimeni.

Dosarele din Rusia. În februarie 2023, el a ajuns după gratii în Rusia, într-o localitate situată la aproape 500 de kilometri de Moscova. Era cu șapte luni înainte să meargă pe front în Ucraina. A fost reținut pentru că încălcase regulile de ședere. Locuia de trei ani în Rusia, fără acte. Nu era prima dată când urma să fie expulzat. 

Mai fusese judecat de cinci ori, între 2014 și 2020, pentru aceeași faptă: nerespectarea termenului legal de ședere (90 de zile). 

În interviu Alexandru admite că avea probleme  în Rusia: „Eram dat afară tot timpul. Aveam probleme cu judecățile”. Pe lângă deportările din cauza încălcării regimului de ședere din Rusia, declară că nu a avut alte încălcări ale legii și nu era căutat. 

Alexandru și-a recunoscut anul trecut vinovăția în fața judecătorilor, explicând că a intrat ultima dată în Rusia prin Belarus, fără viză. Judecătoria din Klintsovsky, regiunea Bryansk, situată la 500 km de Moscova, l-a amendat cu 2 mii de ruble și a hotărât expulzarea lui.  (Detalii, AICI).

Alexandru urma să ajungă la Instituția Specială pentru Detenție Temporară a Cetățenilor Străini din regiunea Bryansk, potrivit deciziei judecătorești obținută  de RISE. În august, dosarul lui a ajuns din nou pe masa judecătorilor, dar decizia lor n-a fost publicată. Am găsit doar mențiunea că i-a fost modificată pedeapsa, fără alte detalii . Nu e clar ce a făcut apoi timp de două luni. În octombrie, era deja pe front, spune el în interviul video. 

Probleme și acasă.  La vârsta de 17 ani, Alexandru a fost condamnat cu suspendare pentru huliganism.

„Eu mă mir acum că el are dosar pentru huliganism. (…) Eu îl știu un băiat cuminte și ascultător. (…) Nu era problematic”, spune primarul localității în care a copilărit. 

Alexandru a terminat 9 clase, la școala din sat.

„Îmi pare că după ce a absolvit a plecat deodată cu părinții la Moscova” (…) Când a început războiul în Rusia, ei (părinții) au plecat în Anglia la fată și acum îs acolo”, mai adaugă profesoara și primarul. 

A crescut într-o familie cu patru copii. Părinții lui au muncit la colhozul din sat, iar în anii’ 90, au plecat în Rusia. A ajuns și el acolo – prima dată în 2001. 

Când se mai întorcea acasă, lucra ca zilier în construcții. 

Are și o pasiune pentru meșteșugul lemnului, susține fosta lui profesoară, căreia îi arătase fotografii cu lucrările lui: „Avea scaune, mese (…) Are mâini de aur. Tre să o ai înnăscut să faci lucrări atât de fine și frumoase. (…) Nu știu dacă le vindea sau pur și simplu pentru el”.

În 2017, a fost prins de polițiștii din sat că era  beat la volan, deși nu avea permis de conducere. Avea o concentrație de 0,64 mg/l în aerul expirat, depășind de 4 ori limita legală. Și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat un an mai târziu la  133 de ore de muncă, neremunerată, în folosul comunității. (Detalii, AICI). 

A lucrat la grădinița locală, spune  primarul : „Reparații, a clădit un perete, ceva lucrări de amenajare”. 

În același an, a fost dat în judecată de o companie de creditare pentru returnarea unei datorii de aproape 23 de mii de lei. (Detalii, AICI). Apoi, în 2019, a fost chemat iar în instanță de Moldcell, tot pentru achitarea unei datorii de peste 8 mii de lei. Când a fost căutat de executorul judecătoresc pentru recuperarea datoriei, în 2020, nu era în localitate, iar mama lui a refuzat să primească citația. (Detalii, AICI).

Alexandru susține că era atunci în Rusia, unde încerca să se stabilească definitiv, pentru că una dintre fiicele lui se îmbolnăvise de cancer. 

Cum se poate implica Republica Moldova

Prizonierul e în continuare cetățean moldovean, potrivit autorităților noastre. (Detalii, AICI).

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) are responsabilitatea de a asigura asistența consulară și poate solicita informații despre condițiile de detenție și sănătate ale prizonierului prin demersurile diplomatice, spune avocatul Vadim Vieru. „MAEIE mai poate cere acces consular, adică dreptul de a vizita cetățeanul, de a-i oferi asistență juridică și de a monitoriza procesul său judiciar”. 

Convenția de la Geneva din 12 august 1949, cu privire la tratamentul prizonierilor de război, obligă statele să intervină și să ofere ajutor juridic și diplomatic cetățenilor săi privați de libertate.

Am întrebat ministerul luna trecută, pe 20 februarie, despre măsurile întreprinse în cazul lui Alexandru. MAEIE ne-a răspuns pe 14 martie că s-a autosesizat după apariția în presă a interviului și a solicitat informații de la autoritățile ucrainene:

„În scurt timp, la intervenția misiunii Republicii Moldova de la Kiev, autoritățile ucrainene au informat că, în momentul capturării asupra sa nu a fost găsit vreun act de identitate. În rezultatul verificării interne MAE a stabilit că acesta este cetățean al Republicii Moldova. (…) Numitul se declară cetățean moldovean și al Federației Ruse, cetățenie obținută în anul 2023”.

Alexandru Cauia, specialist în drept internațional umanitar, susține că autoritățile noastre pot solicita Ucrainei extrădarea prizonierului în țara noastră. Dar Ucraina nu este obligată de Convenție să-l repatrieze, pentru că a luptat de partea Rusiei.  

„Schimbul de prizonieri se face doar între părțile beligerante, în cazul ăsta Rusia și Ucraina și nici o parte nu este interesată să extrădeze prizonieri altei părți, în cazul dat Republicii Moldova. Cine garantează că noi o să-l eliberăm da el nu este mâine iar pe front ca și voluntar?”.  

Până la încheierea războiului, Alexandru poate fi eliberat din Ucraina printr-un schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia. Și asta doar dacă autoritățile ruse îl includ într-o listă de prizonieri pe care doresc să-i dea la schimb. În interviul publicat, Alexandru și-a rugat fratele să anunțe concubina că este în viață și să meargă la autorități pentru a-l înregistra ca prizonier. 

După schimbul de prizonieri, Republica Moldova poate solicita extrădarea lui. Dar Rusia are dreptul să refuze, fiind și cetățean rus, explică juristul Vadim Vieru. 

Și prizonierul poate să refuze să revină în Rusia, iar în acest caz el va fi judecat în Ucraina, dacă a comis crime de război. Dacă va fi condamnat, el ar putea fi, de asemenea, extrădat în Republica Moldova, unde să-și continue sentința după gratii, spune expertul Alexandru Cauia.

Autor: Liliana Botnariuc

Editare: Daniel BOJIN

Ilustrații: Alex BURETZ

Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.