Am radiografiat lista șefilor de întreprinderi municipale și ai Direcțiilor generale din cadrul Primăriei Chișinău și i-am identificat pe funcționarii care trăiesc din generozitatea rudelor.

În unele cazuri, valoarea donațiilor depășește cu mult suma veniturilor oficiale declarate de funcționari. Cadourile bănești sunt făcute de persoanele fără venituri oficiale în Republica Moldova.

 „Apare riscul unor plăți neoficiale care se deghizează sub forma unor donații, unor transferuri consistente sau a unor împrumuturi primite de la persoane fizice”, susține experta anticorupție Ianina Spinei.

ZECI DE MII DE EURO PENTRU ȘEFUL PIEȚEI CENTRALE
Ion Pîntea, șeful interimar al Întreprinderii Municipale „Piața Centrală”, se bucură de cele mai generoase rude și prieteni. În ultimii șapte ani, acesta a obținut donații de circa  2,2 milioane de lei (echivalentul a 80 de mii de euro), dar și un apartament.

Pîntea a fost numit în funcția de director al Pieței Centrale în februarie 2020. Potrivit CV-ului său, e membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) din 2011. Tot în CV menționează că a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 2008, însă activitatea profesională, funcționarul declară că a început-o abia în 2016, la vârsta de 31 de ani. Atunci, Pîntea a fost numit asistentul deputatului socialist Corneliu Furculiță în Parlament. După alegerile parlamentare din februarie 2019, pleacă din funcție, dar este angajat la o firmă afiliată lui Corneliu Furculiță, în calitate de jurist-consultant. Deși a lucrat la Exclusiv Sale House SRL timp de opt luni, nu-și trece funcția în CV.

În noiembrie 2019 revine la Parlament, fiind angajat în calitate de consilier al Fracțiunii parlamentare PSRM, funcție pe care a deținut-o până a fost numit director interimar al Pieței Centrale de Ion Ceban, primarul Chișinăului susținut de PSRM la alegerile din 2019.

La rândul său, Ion Pîntea a fost și donator. Informațiile disponibile de la Comisia Electorală Centrală, pe care le-am analizat, arată că Pîntea a donat regulat în campaniile electorale ale PSRM din perioada 2017-2020. În total – 48 de mii de lei.

Tot Pîntea a luat bani cu împrumut de la Exclusiv Media SRL, o altă companiei afiliată socialistului Furculiță. Suma – 500.000 de lei. RISE Moldova a dezvăluit în ancheta „Banii lui Dodon din Bahamas”, că, la câteva luni înainte de prezidențialele din 2016, câștigate de liderul socialiștilor, Igor Dodon, Exclusiv Media a fost folosită într-o tranzacție financiară cu o firmă din Bahamas. Mai exact, milioane de lei primiți din off-shore au ajuns la sponsori ai partidului, în baza unor contracte de împrumut. „Eu nu știu de unde au venit sursele. Și nu știu dacă e oportun să discut careva chestii personale”, a răspuns Pîntea când l-am sunat să-l întrebăm de împrumut.

Până a intrat sub aripa fracțiunii parlamentare a PSRM, Pîntea nu a avut tangență nici cu domeniul public, nici cu cel juridic. Datele obținute de noi arată că Ion Pîntea a fost angajat oficial, pentru prima dată, în august 2014 (la vârsta de 29 de ani), în calitate de manager în comerț la o firmă care prestează servicii IT, iar ulterior ca șofer în cadrul aceleiași companii.

Dar să revenim la donații. Din 2016, de când depune declarații de avere, Pîntea nu are un an în care nu a primit donații. În anul în care s-a angajat la Parlament, a primit opt transferuri din Israel și Federația Rusă, în sumă de puțin peste 10 mii de dolari și patru mii de ruble, majoritatea fiind cu destinația „achitarea serviciilor comunale”. Următorul an a fost mai caritabil. Pîntea a primit peste jumătate de milion de lei, cei mai mulți bani venind de la mamă și sora sa mai mică. Ultima i-a donat aproape 16 mii de euro.

În 2018, valoarea donațiilor a fost de peste 150 de mii de lei, iar în 2019, puțin peste 135 de mii de lei. Următorul an – 2020 – a fost cel mai modest din această perspectivă. Pîntea a declarat donații de doar 66 de mii de lei.

În 2021 funcționarul s-a căsătorit, iar evenimentul i-a adus tinerei familii peste 200 de mii de lei. Pe lângă darul de la nuntă, șeful de la Piața Centrală a primit, ca de obicei, donații. În total, aproape 300 de mii de lei.

2022 a fost cel mai bun din perspectiva donațiilor. Pîntea a obținut aproape 621 de mii de lei.

Cine sunt donatorii șefului de la Piață
Mama, sora, tatăl biologic și tatăl vitreg sunt cei care i-au donat cei mai mulți bani. Un donator fidel este și Alexandr Cojuhari care îi donează lui Pîntea, aproape în fiecare an, câte zece mii de ruble rusești.

„Ăsta-i unchiul meu”, ne spune șeful de la Piața Centrală. Și fosta concubină a lui Cojuhari, Natalia, la fel donează bani lui Ion Pîntrea. Doar anul trecut i-a donat peste o mie de euro. Potrivit unei decizii a instanței de judecată, în 2010, Natalia l-a dat în judecată pe Alexandr Cojuhari, obligându-l să plătească pensie alimentară celor doi copii ai săi. „La noi relațiile sunt bune, pentru toată familia. Nu văd o problemă”, explică Ion Pîntea, cu referire la donațiile fostei concubine a unchiului său.

În discuția cu reporterul, administratorul Pieței Centrale a ținut să menționeze că nu a admis niciodată acte de corupție.

Ion PÎNTEA, șeful ÎM Piața Centrală: În procesul de muncă la întreprinderea municipală nu mi-am permis niciodată acte dubioase […], acte de corupție –  cu atât mai mult, acte care ar contraveni legislației – nici într-un caz, permanent am avut relații de muncă conforme. În ceea ce ține de administrarea întreprinderii municipale, practic toate situațiile financiare noi le raportăm anual, la timp, conform. Ceea ce ține de alte activități, eu alte întreprinderi sau afaceri nu am. Ceea ce avem, valorificăm veniturile din salarii și dacă rudele s-au expus, au vrut să doneze o sumă oarecare, este dreptul lor, este dreptul meu să beneficiez de aceste donații. N-am încălcat niciodată legea.

Apartamentul cumpărat de soră, dat la schimb unei pensionare, primit donație de Ion Pîntea
În martie 2019, Pîntea s-a ales cu încă o donație – un apartament. Mai exact este vorba despre o garsonieră de 33 de metri pătrați situată în sectorul Rîșcani al capitalei. L-a primit de la Natalia Cușnir, o femeie în vârstă de 66 de ani, cu condiția că Pîntea o va întreține pe viață. Istoricul imobilului arată că pensionara intrase în proprietatea apartamentului opt luni mai devreme. De fapt, este vorba despre un contract de schimb care a avut loc între femeie și Clavdia, sora lui Ion Pîntea. Locuința fusese cumpărată de Clavdia Pîntea în aprilie 2018. În schimbul apartamentului de 33 de metri pătrați, pensionara îi dădea Clavdiei un apartament la sol, de trei ori mai mare.

Ion Pîntea susține că pensionara este o „prietenă familie” și s-a arătat deranjat de întrebările pe care i le adresăm.

Ion PÎNTEA, șeful ÎM Piața Centrală:  Eu nu văd necesitatea de a vă reflecta îndeobște chestii personale. Ceea ce ține de relațiile contractuale mai ales. Eu nu sunt funcționar public, nu sunt în serviciu public, noi nu prestăm servicii publice. Eu sunt administrator de întreprindere municipală. Asta e tot agent economic care desfășoară activitate în domeniul privat.

Anul trecut, Ion Pîntea și soția sa au cumpărat un apartament de aproape 60 de metri pătrați, tot în sectorul Rîșcani. Potrivit declarației de avere, imobilul a costat în jur de 45 de mii de euro, pentru care familia s-a împrumutat la bancă.

Cumnata – controlor la Piața Centrală, cu premii bănești de la cumnatul-șef
La o lună după ce s-a căsătorit, Pîntea și-a angajat cumnata în calitate de controlor la Piața Centrală. Se întâmpla în iulie 2021. În august, șeful Pieței semnează un ordin prin care îi oferă cumntei sale o primă bănească. Același gest l-a făcut și în luna septembrie, și în luna octombrie a aceluiași an. Astfel, șeful de la Piața Centrală s-a ales cu un control din partea Autorității Naționale de Integritate. Autoritatea a constatat că Pîntea a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese atunci când și-a angajat cumnata.

Spre apărarea sa, Pîntea a declarat că nu are o „legătură strânsă” cu sora soției sale și nu cunoștea că aceasta avea intenția de a se angaja la întreprinderea municipală pe care o conduce. „Nu am realizat faptul că am examinat cererea și am acceptat angajarea cumnatei”, s-a expus Pîntea, după ce ANI a inițiat controlul.

ANI a constantat că „deși a fost afectat prestigiul și reputația organizației publice, dar și funcția de conducere deținută, cu toate acestea nu au fost posibil de stabilit și estimat numărul de persoane afectate, mărimea prejudiciului material cauzat, or, abaterea a fost admisă la nivel unei singure organizații publice, fără a se răsfrânge la nivel național/internațional și asupra interesul public general”. Potrivit actului de constatare din 24 februarie 2022, ANI a stabilit ca Pîntea să fie pedepsit contravențional. Pentru nedeclararea conflictului de interese de către o persoană cu funcție de răspundere, Legea prevede amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale (între șase și nouă mii de lei).

DONATORII ȘEFULUI DE LA CONSTRUCȚII CAPITALE
Donații, mai modeste decât Pîntea, a primit și Andrei Ciochină, șeful interimar al ÎM „Direcția construcții capitale”. Întreprinderea pe care o administrează Ciochină se ocupă de gestionarea bugetelor publice destinate pentru construcţia, reparaţia locuinţelor, drumurilor și trecerilor subterane din municipiul Chișinău.

Ciochină e șef la Construcții capitale de la începutul anului curent. Anterior a lucrat tot la stat. Și-a început activitatea în 2008, la Ministerul Finanțelor, în calitate de specialist, iar la sfârșitul anului 2010 s-a angajat la Inspecția Financiară, unde a fost inspector superior. În ultimii cinci ani a activat ca șef adjunct de direcție la Inspecția Financiară.

Andrei Ciochină depune declarații de avere începând cu anul 2012 și declară venituri modeste. De exemplu, în 2015, când și-a procurat un automobil de marca Audi A6 (din 1999), familia Ciochină a avut un venit de puțin peste 84 de mii de lei. A declarat că automobilul l-a costat doar 20 de mii de lei (circa 1.000 de euro). Site-urile de vânzări arată că astăzi (la distanță de șapte ani), prețul unui asemenea automobil variază între 1.800 și 4.800 de euro.

În 2017 își vinde automobilul mai ieftin decât l-a cumpărat – cu 15 mii de lei – și, din acești bani, își cumpără unul mai nou. E vorba de un Nissan X-trail din 2006. La șase ani diferență, am căutat pe piață un astfel de model la un preț mai mic de o mie de euro, însă pe site-urile de specialitate, un asemenea model din 2006 costă de la 4.900 de euro și ajunge până la 6.900 de euro. Chiar și așa, în declarația de avere depusă pentru 2022, Ciochină declară că și-a vândut Nissanul cu același preț cu care l-a cumpărat – doar 15 mii de lei.

Familia nu deține niciun bun în proprietate, Ciochină declarând că locuiesc într-un apartament de 82 de metri pătrați care nu le aparține.

Mama și soacra, donatoare fidele
Din 2020, familia Ciochină, care are în prezent patru copii, declară anual donații. Potrivit declarației de avere depuse pentru 2020, soții Ciochină au primit o donație de șase mii de euro de la mama soției. În următorul an, mama lui Ciochină le donează 1.500 de euro, iar soacra – 2.900 de euro. Și anul trecut mama lui Andrei Ciochină i-a donat 1.500 de euro.

Șeful de la Construcții capitale spune că femeile muncesc peste hotare, îngrijind de bătrâni, și astfel îi ajută și pe ei.

Andrei CIOCHINĂ, șeful ÎM Direcția construcții capitale:  Soacra mea lucrează în Germania la un azil de bătrâni, este angajată oficial, este cetățeană a Uniunii Europene și primește salariu muncind, având grijă de bătrâni. Și mama de asemenea are grijă de bătrâni, tot este angajată oficial, lucrează și ne ajută cu ce poate […]. Mama e de peste 20 de ani în Grecia lucrează, soacra de vreo zece [ani peste hotare – n.r.].

Tot anul trecut, familia a primit 4.000 de dolari de la Octavian Caragia. Ciochină ne-a spus că e verișorul său, care muncește în America, iar suma de 4000 de euro a împărțit-o cu familia vărului aflată în Moldova.

Andrei CIOCHINĂ, șeful ÎM Direcția construcții capitale: Noi suntem verișori drepți. El lucrează de mai mulți ani în America. Respectiv, făcând remitențe soției, Western Union i-a blocat conturile și nu mai poate să primească suma de bani necesară pentru a se întreține cu copilul aici. Prin intermediul meu își achită, mă rog, o mai ajută, își primește banii. […] Din 4000, o parte din bani, nu mai țin minte, au fost pentru noi, și o parte din bani i-am împărțit ei [soției verișorului – n.r.].

În 2022, grosul banilor în familia Ciochină a venit din indemnizațiile de creștere a copiilor – în total, circa 215 mii de lei. Andrei Ciochină declară și un salariu pe care l-a ridicat de la Inspecția Financiară – aproape 113 mii de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de 9.400 de lei. Mutarea la Direcția construcții capitale i-a adus și un salariu mai bun. Ciochină ridică un salariu net lunar de circa 24 de mii de lei.

Firma soției
Soția lui Ciochină, Victoria, a lucrat mai mulți ani în sistemul bancar. Din august 2020 nu este angajată, însă tot atunci și-a deschis o firmă. Andevi Stil Grup SRL se numește compania și se ocupă de comerțul cu amănuntul al textilelor, îmbrăcămintei și încălțămintei. Firma administrează un butic în Centrul comercial UNIC, pentru care a primit autorizație de comerț de la Primăria Chișinău la o lună de la fondare. Deși este administratoare, Victoria Lozovan nu declară niciun venit.

Potrivit legii, Andrei Ciochină este obligat să declare dacă el sau un alt membru al familiei sale dețin acțiuni în capitalul social al unui agent economic, lucru pe care însă nu l-a făcut. Doar la capitolul „Interese personale”, Ciochină a indicat că soția sa are calitate de fondator al companiei Andevi Stil Grup SRL.

Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2021 firma a avut venituri din vânzări în valoare de aproape 290 de mii de lei, însă se află în pierdere de peste 100 de mii de lei.

ȘEFA DE LA FINANȚE, CU BANI DE LA TATA
Olesea Pșenițchi este șefa Direcției generale finanțe din cadrul Consiliului municipal Chișinău. Și-a început activitatea profesională în 2013, la Ministerul Finanțelor. În 2017 s-a angajat la Direcția finanțe, fiind numită șefă adjunctă, iar în 2020 a ajuns să dețină interimatul funcție de directoare, până în 2022, când a fost numită șefă a Direcției.

Și Pșenițchi declară donații. Femeia în vârstă de 35 de ani a primit în 2021, 18 mii de euro. Donator este tatăl său, Vasilii Pșenițchi, în vârstă de 64 de ani. În 2022, tatăl i-a donat încă 10 mii de euro, dar și două terenuri agricole în satul Bravicea, raionul Călărași.

Și veniturile funcționarei au crescut în ultimii ani. De exemplu, în 2017, când s-a angajat la Direcție, Olesea Pșenițchi a avut un venit din salariu de doar 89 de mii de lei. Tot atunci a făcut un împrumut de 350 de mii de lei la bancă, pentru a-și procura un apartament de 44 de metri pătrați în sectorul Rîșcani al capitalei. Potrivit declarației de avere depuse pentru 2017, creditul a fost contractat pe douăzeci de ani, însă doi ani mai târziu, începând cu declarația de avere din 2019, împrumutul dispare.

În 2020, veniturile anuale i-au ajuns la 245 de mii de lei. Atunci și-a cumpărat un automobil de model Renault Captur din 2013. Prețul declarat – doar 30 de mii de lei (echivalentul a 1.500 de euro). Prețul de piață al unui asemenea automobil variază astăzi între nouă și zece mii de euro, aproape cât tot venitul lui Pșenițchi pentru anul 2020. În următorul an, își vinde mașina cu același preț cu care a cumpărat-o și își cumpăra alta – un Hyundai Tucson din 2018, pe care declară că a plătit 330 de mii de lei.

Anul trecut, Pșenițchi a ridicat un salariu de peste 337 de mii de lei, dar și indemnizații de aproape 140 de mii de lei, fiind membră a consiliului de administrație și a comisiei de cenzori de la patru dintre întreprinderile municipale – Piața Centrală, Parcul Urban de Autobuze, Infocom și Regia Autosalubritate.

Tot anul trecut, șefa de la Finanțe a devenit membră a comisiei de cenzori a Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), fondat și condus de primarul capitalei, Ion Ceban.

Am contactat-o pe Pșenițchi pe numărul său de la birou, însă ne-a răspuns adjuncta sa, spunâdu-ne că șefa de la Finanțe este în concediu și ne-a cerut să revenim peste o săptămână. Așa că i-am trimis Olesei Pșenițchi întrebările pe adresa de e-mail, cu speranța să aflăm cu ce se ocupă tatăl său de reușește să îi doneze anual sume mari de bani, ce s-a întâmplat cu creditul contractat pe 20 de ani care a dispărut din declarația sa de avere, dar și cum a reușit să-și procure un automobil la preț de doar 30 de mii de lei. Până la publicarea anchetei, șefa de la Finanțe nu a revenit cu un răspuns.

FEMEILE DONATOARE DIN VIAȚA ȘEFULUI DE LA ECONOMIE
Roman Vitiuc este șeful Direcţiei generale economie, comerț și turism. Și el trăiește din donațiile membrilor familiei.

Și-a început activitatea în administrația publică pe când avea 20 de ani. Atunci, în 2003, Vitiuc a fost angajat în calitate de contabil la Primăria orașului Durlești, fiind în subordinea mamei sale, care, tot atunci, a fost angajată în funcția de contabilă-șefă. În 2008 face mutarea la Direcția Finanțe, unde este angajat pe poziția de specialist, iar doi ani mai târziu, este numit consultant în cadrul Primăriei Chișinău. Pe această poziție a lucrat patru luni, după care devine șef de secție, apoi de sector, iar în 2018 e numit șef al Direcției audit intern tot în cadrul Primăriei capitalei. În 2020, Vitiuc e numit șeful Direcţiei generale economie, comerț și turism pe care o conduce până în prezent.

În ceea ce privește donațiile primite de familia Vitiuc, șeful de Direcție le declară drept remitențe, adică transferuri bănești de peste hotare. În declarația pentru anul 2015, Roman Vitiuc a indicat că a primit de peste hotare patru mii de dolari. Următoarele transferuri au avut loc în 2021. Este vorba despre 3.800 de dolari primiți de la trei femei, dintre care mama și sora sa, aflate în Statele Unite ale Americii.

În 2022 cele două i-au transferat lui Vitiuc încă 10 mii de dolari, iar alți 1.800 de dolari i-au fost transmiși prin Paypal de George Myers. Tot în 2022 familia a obținut 40 de mii de lei la evenimente de familie, iar 156 de mii de lei au fost primiți de soția lui Vitiuc, Irina, drept moștenire. Anul trecut, veniturile din salarii și indemnizații s-au ridicat la peste 530 de mii de lei.

Donațiile primite, susține Vitiuc, au fost un suport pentru a putea accesa un credit ipotecar, dar și pentru că i s-a născut cel de-al doilea copil.

Roman VITIUC, șeful Direcției generale economie, comerț și turism: Sora mea este cetățean al SUA, care pentru o perioadă mai mare de 10 ani locuiește și lucrează în SUA. La momentul actual ea este angajată a unei companii care se ocupă de marketing-ul pieței imobiliare și vânzarea imobilelor.

Mama mea este rezident al SUA, care pe parcursul mai multor ani se află în SUA și practică activitatea de muncă independentă. Remitențele care au fost efectuate de către rudele mele în beneficiul familiei mele au avut ca scop oferirea unui suport financiar în contextul accesării de către mine a unui credit ipotecar și a nașterii celui de-al doilea copil.

Familia Vitiuc declară patru apartamente, dintre care două sunt deținute împreună cu alte rude. În 2017, soții Vitiuc și-au cumpărat un apartament de aproape 42 de metri pătrați. Anul trecut au mai procurat unul. Este vorba despre un apartament vecin celui pe care îl dețineau. Noul imobil are 61,2 metri pătrați și a costat 1,7 milioane de lei. O parte din bani, familia a împrumutat-o de la rude și de la bancă.

Vitiuc conduce o Skoda Superb din 2008, în proprietatea căreia a intrat în 2013. Ca și alți colegi de-ai săi, declară că automobilul valorează 15 mii de lei (circa 750 de euro). Pe site-urile de vânzări însă, astăzi, o Skoda Superb din 2008 costă începând cu șase mii de euro și poate depăși suma de 10 mii de euro.

„A fost obținut prin schimb în locul autoturismului deținut anterior”, susține Roman Vitiuc, menționând că legea prevede: „la compartimentul Valoarea bunului urma a fi indicată valoarea menționată în documentul care certifică proveniența bunului mobil”, adică prețul indicat în contractul de vânzare sau de schimb.

„APARE RISCUL UNOR PLĂȚI NEOFICIALE, DEGHIZATE ÎN DONAȚII”
În Republica Moldova donațiile primite nu sunt supuse impozitării. Astfel, persoana care primește o sumă de bani drept donație, nu este obligată să o declare la Serviciul Fiscal de Stat. O donație bănească nu se autentifică la notar și nu este supusă vreunui raport contractual, e un gest între cel care donează și cel care primește suma.

Potrivit SFS, sunt obligați să declare că au făcut o donație doar cei care au donat mai mult decât au câștigat oficial în anul în care au oferit darul bănesc și, respectiv, să plătească impozitul de 12% din diferența donată. De exemplu, dacă o persoană a avut un venit oficial de 100 de mii de lei și a donat unui prieten 150 de mii, este obligată să declare la SFS cei 50 de mii de lei și să plătească impozitul. Această regulă însă nu se aplică și donatorilor rude de gradul întâi, cum ar fi părinții, frații și surorile, copiii sau soțul și soția.

Doar cei obligați de lege să depună declarații de avere indică, în documentele depuse la ANI, donațiile primite, însă nu sunt obligați să demonstreze, prin acte suplimentare, că donația chiar a avut loc sau că donatorul a dispus de acele mijloace financiare, decât în cazul unui control inițiat de Autoritate.

Potrivit unui răspuns al ANI, în procesul de control al averii și intereselor personale au fost identificate două cazuri în care persoanele obligate să depună declarații de avere au indicat donații, însă inspectorii au constatat că donatorii fie nu au prezentat acte care ar demonstra că ar fi avut acei bani, fie nu dispuneau de mijloace financiare suficiente pentru acordarea donațiilor.

Donațiile angajaților din domeniul public au fost subiectul mai multor materiale de presă, dar și rapoarte făcute de organizații internaționale. Experta anticorupție de la Transparency Internațional Moldova, Ianina Spinei, a analizat și publicat un Raport privind averile și veniturile procurorilor și a constatat că „donațiile au devenit un fenomen care se perpetuează din an în an. O treime dintre procurorii care au indicau donații, aveau donații de peste 100 de mii de lei anual”.

Fenomenul donațiilor generoase, spune Ianina Spinei, „nu poate să nu trezească semne de întrebare, fiindcă apare riscul unor plăți neoficiale care se deghizează sub forma unor donații, unor transferuri consistente sau a unor împrumuturi primite de la persoane fizice. Organele abilitate – FISC-ul [n.r. Serviciul Fiscal de Stat], Procuratura, ANI-ul, trebuie să coopereze eficient pentru a identifica inclusiv capacitatea acestor donatori – persoanele care transferă aceste mijloace din străinătate”.

Într-un răspuns pentru RISE Moldova, Serviciul Fiscal de Stat susține că în 2022 a identificat 445 de persoane care au efectuat donații ce au depășit suma venitului și nu au declarat acest fapt la organul fiscal. Acestor persoane li s-a solicitat să declare voluntar suma și să plătească impozitul pe venit.

Marcela ZĂMOSTEANU

Grafică: Roman FILIPPOV
Fact-checking pentru acest text a fost efectuat de către Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova. 

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS