La finele săptămânii trecute, Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei Bpay SRL, emitent de monedă electronică și considerat cel mai mare jucător pe piața terminalelor de plată.
Administraţia companiei se arată surprinsă de decizia BNM, iar unul din asociaţi sugerează că aceasta ar fi o componentă din luptele din alte domenii de activitate duse de grupul din care face parte Bpay.
Printre proprietarii companiei se numără și Vladimir Cebotari, fostul vicepreședinte al Partidului Democrat (PDM), pe vremea când formațiunea era condusă de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Potrivit BNM, decizia adoptată joi, 5 noiembrie 2026, a fost luată în urma unui control tematic pentru perioada 27 octombrie 2023 – 23 februarie 2026, în cadrul căruia au fost constatate mai multe „încălcări ale legislației privind serviciile de plată și moneda electronică și anume încălcări aferente cerințelor de licențiere și activitate, neîndeplinirea prescripțiilor BNM, încălcări ce vizează sistemul de control intern și managementul riscurilor, precum și alte încălcări”.
Măsuri de remediere şi înlocuirea administratorului
Autoritatea bancară a impus Bpay „să asigure păstrarea funcționalităților necesare informării utilizatorilor serviciilor de plată privind soldurile conturilor și eliberarea extraselor la solicitare, precum și cele necesare gestionării obligațiilor existente în raport cu utilizatorii serviciilor de plată”.
Totodată BNM a dispus faţă de Bpay și măsuri de remediere a încălcărilor, pe perioada suspendării activității, dar şi înlocuirea imediată a administratorului Sergiu Teleşco.
Într-o scurtă reacţie de pe pagina web, administraţia companiei informează că, începând cu vinerea trecută, serviciile Bpay sunt suspendate temporar, respectiv şi cardurile Bpay sunt indisponibile pe durata suspendării, ca urmare a unei decizii a Comitetului executiv al BNM.
„Această decizie ne-a luat prin surprindere și înțelegem că suspendarea serviciilor vă poate afecta plățile de zi cu zi”, afirmă administraţia Bpay. Compania mai informează că fondurile din conturi „vor putea fi retrase prin transfer bancar într-un cont deschis pe numele clienţilor la o altă instituție sau în numerar la ghișeele BPAY”.
Deficit de capital propriu
Hotărârea BNM arată mai detaliat amploarea problemelor şi încălcărilor depistate în activitatea Bpay, în реriоаdа suрusă controlului (27 octombrie 2023 – 23 februarie 2026).
De exemplu, controlul constată că Bpay „nu а dispus de sisteme de соnducere eficiente şi sigure”, iar în anii 2024-2025 „nu аu fost convocate аdunări gеnеrаlе оrdinаrе ale asociaţilor cel puțin о dаtă ре an”. În plus, pe întreaga perioadă supusă controlului, nu a fost desemnat cenzorul.
Totodată, se atestă că Bpay întârzia cu prezentarea rapoartelor de audit ехtеrn. Pentru anul 2023, raportul de audit a fost prezentat cu o întârziere de 120 de zile, iar cel pentru anul 2024 – cu aproape un an de zile (338 de zile, abia la începutul lunii aprilie 2026).
În acelaşi timp, în hotărâre se subliniază că Bpay nu a îndeplinit cerinţele de licenţiere privind dispunerea de capital propriu în valoare de 6 milioane lei: în trimestrul II 2025 – înregistra un capital propriu de 1,75 milioane de lei, în trimestrul III – de minus 2,32 milioane de lei, iar în trimestrul IV – de minus 2,52 milioane de lei. În consecinţă, la finele anului 2025, deficitul de capital propriu era de circa 8,65 milioane lei, au constatat controlorii. În plus, ei atestau şi o absenţă a sprijinului din partea asociaţilor pentru completarea capitalului.
Compania este acuzată de BNM că „nu a asigurat integral protejarea fondurilor utilizatorilor serviciilor de plată, primite pentru executarea operaţiunilor de plată şi a fondurilor primite în schimbul monedei electronice”. Drept exemplu este menţionat că, din media zilnică de 10,55 milioane de lei a fondurilor necesare a fi supuse protejării, Bpay a protejat doar circa 5,87 milioane lei, adică de aproape două ori mai puţin.
Hotărârea mai menţionează că Bpay a reclasificat unele fonduri, inclusiv ale unor companii afiliate, unele fiind contabilizate ca datorii comerciale şi utilizate „pentru a crea aparenţa disponibilităţii fondurilor necesare pentru protejarea fondurilor ce aparţin fondurilor utilizatorilor serviciilor de plată, alţii decât persoanele afiliate”.
Autoritatea bancară mai acuză compania şi de prezentarea de informaţii incomplete şi neveridice, de denaturarea situaţiei reale privind protejarea fondurilor.
În document se precizează că, printr-o scrisoare din 25 mai 2026, a notificat Bpay despre raportul privind controlul tematic, propunând „participanţilor (deţinătorilor, organului de conducere, persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul Bpay) exercitarea dreptului de a fi audiaţi, până la emiterea actului administrativ defavorabil”.
„Aceştia însă nu şi-au exercitat dreptul la audiere în scris în legătură cu faptele şi circumstanţele relevante pentru prezenta hotărâre”, se spune în document.
O decizie „grăbită”
Vladimir Cebotari, unul dintre asociaţii Bpay (cu o cotă de 9,9%), califică hotărârea BNM de a suspenda activitatea Bpay drept una „grăbită” şi susţine „că nu cunoaşte şi nici nu crede” că compania la care este asociat are probleme grave, „deoarece această societate este pe piaţa Republicii Moldova, cred eu, cea mai disciplinată, cea mai ambiţioasă”.
„Am lansat produse noi şi inovative. Este societatea care cel mai mult investeşte în proiecte noi şi are soluţii pe care le-ar invidia până şi companii dintre cele mai de renume”, a declarat el reporterului RISE Moldova.
Cât despre menţiunea din hotărîrea BNM privind faptul că managementul Bpay nu s-ar fi folosit de dreptul de a fi audiaţi de BNM, Cebotari nu admite aşa-ceva.
„Eu cunosc atitudinea managementului companiei faţă de BNM, care la modul direct se uită la BNM nu ca la o simplă autoritate reglementatoare, dar aproape ca la un dumnezeu al domeniului ….ei tratează foarte serios, chiar şi atunci când nu sunt de acord cu poziţia Băncii Naţionale ei se conformează”, spune Cebotari.
O extensie a luptei de pe piaţa avia
Vladimir Cebotari mai atrage atenţia la impactul negativ al deciziei, susţinând că sunt afectaţi atât mii de oameni cu conturi, cât şi reţele de magazine „care s-au pomenit peste noapte fără instrumente de procesare a plăţilor”.
Totodată, el admite că această sancţiune „este o încercare de a continua lupta veche, pentru că Bpay procesa şi plăţile pentru altă companie din grup, mai mare”, fără însă a da detalii.
Amintim că, în ședința din 22 iunie 2026, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a refuzat aprobarea investițiilor realizate de compania Fly One şi a decis aplicarea clauzei de schimbare a controlului pentru acest operator aerian.
Autorităţile precizau că măsura adoptată are drept scop protejarea intereselor de securitate ale statului într-un domeniu strategic și asigurarea respectării legislației privind investițiile în sectoarele sensibile.
Fly One este considerată cea mai mare companie aeriană locală și este afiliată fostului vicepreşedinte al PDM. Fly One are patru fondatori: Mircea Maleca, fost director al Autorității Aeronautice Civile – cu 10%, soția sa Ina Maleca – 40%, Maria Cebotari, soţia lui Vladimir Cebotari – 40% și Mariana Tabuică – 10%.
Cine sunt proprietarii și structura Bpay
Bpay activează pe piața serviciilor de plată din Republica Moldova din 2010. Compania oferă servicii de portofel electronic, transferuri de bani, achitarea facturilor și soluții de plată pentru comercianți.
Inițial, compania se numea Artosis SRL, dar ulterior și-a schimbat denumirea în Bpay, pe fondul unor scandaluri. O anchetă RISE Moldova relevă că, în 2017, autoritățile au pornit un dosar penal în care era vizată Artosis și directorul Artiom Vasilie, iar în 2018 BNM a suspendat pentru șase luni licența companiei.
Conform datelor din registrele publice, Bpay are în prezent nouă fondatori. Cel mai mare pachet de părți sociale, de 25%, este deținut de Artiom Vasiliev. Câte 9,9% dețin Alexandru Harin, Andrei Sîrbu, Mircea Maleca, Vladimir Cebotari, Dumitru Rotari și Valeriu Galbici. Alte două cote, de câte 7,8%, aparțin lui Igor Prodan și Alexandru Romanciuc.
Potrivit datelor financiare în 2025, societatea a înregistrat venituri din vânzări de aproximativ 40,4 milioane de lei, în creştere cu circa 16 milioane lei faţă de 2024, dar și o pierdere netă de circa 11,2 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de aproximativ 468 de mii de lei în anul precedent.
Însăşi Bpay deţine 100% din capitalul a altor două firme: MMPS COM SRL – ce desfăşoară activitatea de prestare a serviciilor de plată de către societăţile de plată, societăţile emitente de monedă electronică, furnizorii de servicii poştale, şi MSM STAR SRL – ce se ocupă de colectarea mijloacelor băneşti prin intermediul terminalelor de plată, încasarea/eliberarea mijloacelor financiare clienților din numele şi pe contul Bpay.
