Un ofițer de investigație al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) a accesat datele jurnalistului RISE Moldova Iurie Sanduța, cu câteva ore înainte ca redacția să publice o anchetă.
Colegul nostru a aflat despre accesarea datelor personale peste un an, chiar de la ofițerul care le-a accesat. Acesta i-a spus neoficial două motive total diferite.
Jurnalistul RISE a solicitat o explicație oficială, dar instituția a refuzat să spună motivul: „datele personale ale cet. Iurie Sanduța au fost prelucrate în scop de serviciu”.
Reporterul a mers în judecată, iar după mai bine de trei ani de procese și abia după ce instanța l-a obligat să execute hotărârea, Serviciul a prezentat o a treia explicație: o eventuală coincidență de identitate.
Directorul Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, spune că toate acestea sunt „semnalmentele unei încercări de intimidare a unui jurnalist de investigație”.
Pe 15 iulie 2021, la ora 09:34, un ofițer de investigație al SPCSB a intrat în registrele de stat și a accesat datele personale ale jurnalistului Iurie Sanduța. Mai exact, el a folosit sistemul „Web-Acces”, prin care instituțiile autorizate pot consulta registrele Agenției Servicii Publice, inclusiv Registrul de stat al populației.
În aceeași zi, după nouă ore, RISE Moldova a publicat ancheta „Casta”, despre traficul de cocaină din America Latină spre Europa de Est. În anchetă apăreau și persoane conectate la politicieni influenți. Una dintre ele era omul de afaceri Iurie Luncașu, care fusese găsit împușcat în cap.
ÎNTÂLNIREA CU OFIȚERUL
Un an mai târziu, pe 17 august 2022, un angajat al SPCSB s-a întâlnit cu jurnalistul RISE Moldova într-un loc public, unde i-a spus că el i-a accesat datele.
„L-am întrebat pe ofițerul de investigație care a fost motivul accesării și dacă există o cauză penală pe numele meu, iar el mi-a spus că nu sunt vizat într-o anchetă și că ar fi fost o accesare de rutină. Mai exact, aș fi avut un card Revolut cu care aș fi făcut plăți”, își amintește Iurie Sanduța.
Reporterul i-a spus că nu deținea un asemenea card la data accesării.
Mai mult, un răspuns oficial de la Revolut, o bancă digitală care oferă servicii pentru persoane fizice și juridice, confirmă că jurnalistul și-a deschis contul Revolut abia în mai 2022, pe care l-a folosit în special pentru documentarea subiectelor de investigație. Adică la aproape un an după accesare.
Apoi, angajatul SPCSB i-a spus că, de fapt, el a găsit codul de identificare al jurnalistului într-un document Excel al unui coleg de serviciu și a verificat cine este persoana căreia îi aparține. Așa ar fi ajuns să-i acceseze datele personale.
Iurie Sanduța, jurnalist RISE Moldova: Dacă versiunea cu documentul Excel este adevărată, mi se pare grav ca un angajat public să păstreze în calculatorul personal sau în cel de serviciu documente cu datele de identificare ale unor persoane publice fără un motiv legal.
După întâlnire, reporterul s-a întors la redacție și a verificat ce i-a spus angajatul. S-a autentificat cu semnătura digitală pe portalul guvernamental unde orice cetățean poate vedea cine i-a accesat datele personale. Acolo a găsit accesarea făcută de SPCSB pe 15 iulie 2021, la ora 09:34.
„De regulă, verific o dată la șase luni cine mi-a accesat datele personale. Am început să fac asta în special după ce am observat că S.A. Moldtelecom îmi accesase datele, deși nu mai eram clientul lor de mai mulți ani. Doar că atunci când ofițerul mi-a vizualizat datele, mi-a scăpat și nu am mai verificat de mai bine de un an”, spune jurnalistul.
Cum versiunile prezentate de angajatul SPCSB erau diferite și lipsite de dovezi, jurnalistul RISE a solicitat SPCSB să-i explice care a fost motivul real al accesării și să-i comunice numele angajatului.
ÎN SCOP DE SERVICIU
Pe 19 octombrie 2022, SPCSB a răspuns cu o altă versiune decât cea a ofițerului său:
„În contextul solicitării, se aduce la cunoștință despre faptul că datele personale ale cet. Iurie SANDUȚA au fost prelucrate în scop de serviciu conform prevederilor Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, datele prelucrate nu au fost transmise terțelor părți, precum și datele accesate nu au fost păstrate după prelucrare”.
Iurie Sanduța, jurnalist RISE Moldova: Am analizat documentul meu de audit de securitate personală, în care de mai mulți ani introduc detalii și monitorizez atent fiecare caz și fiecare amenințare primită. Am observat că, în acea perioadă, am primit mesaje repetate de la o sursă care îmi spunea că cineva din anturajul unui oligarh încearcă să obțină acces la e-mailurile mele și la alte platforme de comunicare și să mă asigur că sunt la zi cu măsurile de securitate. După ce am văzut că SPCSB a refuzat să-mi spună motivul accesării, mi s-a părut suspectă această accesare.
În noiembrie 2022, reporterul a depus o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), instituție care, în final, a constatat că SPCSB nu a încălcat legea privind protecția datelor cu caracter personal.
Directorul API, Petru Macovei, crede că „ar fi bine de aflat dacă ofițerul a făcut-o în interes personal sau instituțional… Și mai grav este că Centrul de protecție a datelor cu caracter personal nu a constatat încălcarea legii în acest caz. Îmi amintesc că, anterior, acest Centru a constatat că jurnaliștii de investigație care au accesat, în interes de serviciu, datele unui procuror, au încălcat legea; dar iată că aici Centrul nu a văzut o problemă”.
În martie 2023, jurnalistul RISE a contestat în instanță decizia CNPDCP, iar în octombrie 2023 a dat în judecată și SPCSB.
Pe 21 februarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, i-a dat câștig de cauză jurnalistului. Instanța a obligat SPCSB să-i spună dacă i-a prelucrat datele, în ce scop, ce date a folosit, de unde le-a luat și cui le-a transmis. Detalii, AICI
„Faptul accesării datelor cu caracter personal ale reclamantului impune obligația pozitivă a autorităților statului de a explica reclamantului necesitatea acestei măsuri”, a scris judecătoarea Liudmila Holevițcaia.
Pe 16 decembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul SPCSB și a menținut hotărârea primei instanțe. Judecătorii au constatat că Serviciul i-a dat jurnalistului un răspuns „declarativ, fără substanță concretă” și și-a „manifestat refuzul de a comunica concret care a fost necesitatea imixtiunii în drepturile reclamantului”.
Potrivit Curții, „SPCSB nu a indicat niciun risc concret pentru o investigație în curs, pentru prevenirea spălării banilor ori pentru securitatea statului, limitându-se la invocarea generică a statutului său instituțional”. Iar „doar invocarea Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nu poate servi drept temei pentru orice accesare a datelor cu caracter personal”, au scris magistrații.
Judecătorii din ambele instanțe au constatat că SPCSB nu a deschis nicio procedură și nu a făcut niciun dosar despre accesarea datelor. Serviciul a recunoscut chiar el în instanță că „nu au fost întocmite careva acte sau documente”. Așa că nimeni nu poate verifica dacă datele jurnalistului au ajuns sau nu la alte persoane.
Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, explică că „o instituție de stat poate verifica datele unui om fără acordul lui doar pentru un scop precis, pe care trebuie să-l poată dovedi, și îi poate refuza explicația numai dacă arată ce investigație concretă ar fi pusă în pericol”.
Vadim Vieru, avocat: „Scop de serviciu” acoperă orice accesare, deci nu explică niciuna, iar „coincidența de identitate” rămâne o afirmație pe care nimeni nu o poate verifica, fiindcă Serviciul a spus chiar el în instanță că nu a întocmit niciun act despre această operațiune.
Deși decizia Curții de Apel era executorie, SPCSB nu i-a răspuns jurnalistului, iar avocatul lui a fost nevoit să ceară executarea hotărârii. Abia după ce Curtea de Apel a emis o încheiere, pe 15 iunie 2026, Serviciul a trimis un răspuns, la aproape șapte luni după decizia instanței.
Avocatul jurnalistului, Nicolae Frumosu, susține că „SPCSB nu a dorit să execute hotărârea privind garantarea dreptului de acces chiar și după ce această hotărâre a devenit definitivă și executorie”.
„A trebuit să inițiem o procedură judecătorească de obligare a executării hotărârii, prin intermediul Curții de Apel Centru. Doar după ce Curtea i-a obligat să execute hotărârea judecătorească, SPCSB a furnizat informația solicitată”, explică Frumosu.
A TREIA VERSIUNE
În scrisoarea din 13 iulie 2026, SPCSB spune că numele, prenumele și IDNP-ul jurnalistului au fost verificate pentru „excluderea unei eventuale coincidențe de identitate” cu o altă persoană vizată de Serviciu și că el nu era acea persoană.
În documentele depuse în instanță, SPCSB menționa însă că ar fi fost accesate mai multe categorii de date cum ar fi: numele, prenumele, numărul de identificare de stat, data nașterii, adresa de domiciliu etc..
„Chiar și ultimul răspuns al SPCSB nu corespunde adevărului, or, verificarea în sistemele informaționale de stat se face după IDNP – identificator unic în raport cu care nu poate exista coincidență, astfel ipoteza prezentată pare a fi absurdă”, susține președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu.
Nicolae Frumosu, avocatul jurnalistului RISE, spune că: „chiar și informația furnizată de SPCSB pare destul de formală, iar verificarea veridicității acestor informații este practic imposibilă pe cale judecătorească”. Curtea de Apel, explică el, „în cadrul procedurii de executare a hotărârii judecătorești, nu prea are instrumente ca să verifice dacă cele furnizate de SPCSB sunt sau nu informații veridice”.
Apoi, continuă avocatul Nicolae Frumosu: Respectiv, rămâne doar să ne mulțumim cu acest răspuns formal și să credem că reprezentanții SPCSB au fost de bună-credință în procesul de executare a unei hotărâri judecătorești executorii. În caz contrar, persoanele responsabile sunt pasibile de atragere la răspundere contravențională și penală pentru neexecutarea hotărârii judecătorești.
SPCSB nu a spus nici acum cine i-a accesat datele, de ce chiar în ziua publicării anchetei și cine era persoana căutată.
SERVICIUL ANTISPĂLARE S-A DUS LA CURTEA SUPREMĂ
Între timp, Serviciul a contestat cu recurs decizia Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Pe 9 decembrie 2026, judecătorii CSJ urmează să decidă, în lipsa părților, dacă admit recursul spre examinare.
Potrivit directorului API, Petru Macovei, „situațiile de acest fel reprezintă un risc atât pentru jurnaliști, cărora li se transmit astfel „semnale” să fie „cuminți”, cât și pentru sursele de informație, eventual avertizorii de integritate, care sunt descurajați și li se induce o stare de insecuritate”.
În același timp, expertul în protecția datelor Sergiu Bozianu spune că: „vedem o „schemă clasică” prin care nu se aplică Legea privind protecția datelor cu caracter personal și se încearcă cu desăvârșire mascarea abuzurilor în privința unui jurnalist de investigații care „deranjează constant” anumiți decidenți, instituții și autorități publice, prin publicarea investigațiilor în care sunt vizate aceste persoane sau subiecți din acest anturaj”.
Vadim Vieru explică ce poate face un om într-o astfel de situație: „Cine află că i-au fost accesate datele îi cere în scris instituției să explice de ce, iar dacă primește un răspuns de formă, se plânge la Centrul pentru Protecția Datelor și merge în contencios administrativ. Unde sunt semne că verificarea n-a avut legătură cu serviciul, sesizează și procuratura. Când cel verificat e un jurnalist și accesarea are loc în ziua în care publică o anchetă, statul datorează o explicație cu atât mai clară, pentru că e în joc și libertatea presei”.
Și directorul API afirmă că accesarea datelor personale se poate face doar în baza și în condițiile speciale, prevăzute de lege, iar fiecare caz de imixtiune ilegală trebuie investigat și sancționat.
„Sunt convins că jurnaliștii trebuie să semnaleze abuzurile în acest domeniu, dacă ele au loc, iar societatea în ansamblu trebuie să lupte pentru ca accesul la datele personale să nu fie utilizat pentru presiune sau intimidare”, mai spune Petru Macovei.
