Vasile Costiuc, deputat și lider al Partidului „Democrația Acasă”, a declarat în cadrul unei emisiuni de la postul N4 că Republica Moldova importă produse agroalimentare în special din Ucraina, motiv pentru care înregistrează un deficit comercial uriaș şi ar trebui să ia măsuri de protejare a pieţei.
Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre politica fiscală şi vamală pentru anul 2027, promovată de Ministerul Finanţelor şi votată de Guvern și Parlament.
„Creștere economică înseamnă, în primul rând, export: să aduci bani în țară. Ce exportăm noi, în afară de agricultură (producție agricolă – n.r.)?”, a întrebat retoric deputatul.
Potrivit lui Costiuc, soluția ar consta în ajustarea politicii fiscal-vamale: „Eu, prin această lege, aș fi stimulat orice producător – fie el intern sau extern – care aduce, de exemplu, ketchup sau maioneză din Ucraina, să înțeleagă că taxele pe care trebuie să le plătească (și pe care eu le-aș mări) sunt mai mari decât costul de producție al ketchupului din tomate moldovenești.”
La precizarea moderatoarei emisiunii privind motivul pentru care este vizată în mod special Ucraina, Costiuc a susținut: „Pentru că avem cu Ucraina o balanță comercială negativă de peste jumătate de miliard de dolari.”
La observația moderatoarei că Republica Moldova importă și din Rusia, dar și din alte țări, deputatul a adăugat: „Acolo ajungem. Pentru că avem un deficit uriaș și importăm produse agroalimentare. Ce, noi nu putem face maioneză? Nu avem ouă, nu avem ulei? Ingredientele de bază le avem. De ce nu stimulăm și nu creăm condiții pentru producători, de ce nu creăm condiții ca să producem?”, s-a întrebat Costiuc.
Nu este prima dată când politicianul face astfel de afirmații. „La noi importul este tot din Ucraina. Importul de prim-ministru tot de acolo e”, declara el în martie 2026 pentru UNIMEDIA, cu referire la premierul de atunci, Alexandru Munteanu, care are afaceri și a locuit o perioada în țara vecină.
Care este, în realitate, deficitul comercial cu Ucraina?
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în prima jumătate a anului 2026, Republica Moldova a importat din Ucraina mărfuri în valoare de circa 458 milioane de euro, în scădere cu 7 milioane de euro față de aceeași perioadă din 2025.
Pentru comparaţie, importurile din România au constituit în prima jumătate a acestui an circa 1,17 miliarde de euro, iar din China – 687 milioane de euro. Altfel spus, Moldova importă dublu din România și cu peste 229 de milioane mai mult din China decât din Ucraina.
În ceea ce privește exporturile Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2026 pe piaţa aceloraşi state, România din nou primează, cu circa 450 de milioane de euro. E urmată de Ucraina, cu 125 de milioane de euro, și cu China, cu doar aproximativ 6 milioane de euro.
Prin urmare, deficitul comercial în relația cu Ucraina a fost de aproximativ 332 de milioane de euro. Deși reprezintă o cifră semnificativă, datele statistice relevă că cele mai mari deficite comerciale ale Republicii Moldova sunt, de fapt, cu România – circa 724 milioane euro, şi China – circa 681 milioane euro.
Astfel, afirmația că „tot importul vine din Ucraina” nu corespunde realităţii, or cota Ucrainei reprezintă doar 9,2% din totalul importurilor și generează aproximativ 10% din deficitul comercial total.
De unde importăm maioneza și ketchupul?
Deputatul Vasile Costiuc jonglează şi cu informaţia privind importurile unor produse agroalimentare, susţinând că cele mai multe ar proveni din Ucraina.
Am luat două produse menţionate chiar de el: maioneza și ketchupul.
În cazul maionezei, Republica Moldova a importat în prima jumătate a acestui an 4.900 de tone, cu valoarea totală de peste 11 milioane de euro. Din acest volum, peste 3.050 tone, în valoare de 6,17 milioane euro, adică 62% din total, provin din Federația Rusă, în timp ce din Ucraina de 3,5 ori mai puţin – 877 de tone. Printre alţi furnizori de maioneză menţionăm Germania (273 tone), România (146 tone) şi Slovacia (155 tone).
La ketchup și sosuri de tomate, datele statistice arată că, în prima jumătate a anului 2026, au fost importate circa 1.600 de tone, cu valoarea totală de puțin peste 2 milioane de euro. La acest capitol, cele mai mari volume într-adevăr au provenit din Ucraina – 1.109 tone, în valoare de peste 1 milion de euro, în timp ce din Federația Rusă – 203 tone, în valoare de 314 mii de euro, iar din Italia – 125 de tone, în valoare de aproape 280 de mii de euro.
Măsurile protecționiste pot face rău Moldovei
Cât despre necesitatea stimulării procesării locale (înlocuirea importurilor de ketchup/maioneză prin procesarea materiilor prime autohtone precum roșiile, uleiul și ouăle), aceasta ar reprezenta o măsură pozitivă, dar soluția propusă de deputatul Costiuc – majorarea taxelor vamale, contravine acordurilor de liber schimb, inclusiv cu Uniunea Europeană.
Stas Madan, expert economic și director de programe în cadrul Centrului analitic „Expert-Grup”, afirmă că, atunci când un politician moldovean vine cu porniri protecționiste, cel mai probabil va face un rău Republicii Moldova.
„Având o piață mică, firmele noastre depind în mod critic de piețele externe. Prin urmare, dacă țara noastră nu își va respecta angajamentele internaționale și va lua măsuri comerciale ostile în raport cu anumite state, putem presupune, cu o mare probabilitate, că acestea vor aplica măsuri în oglindă, îngreunând viața exportatorilor noștri”,
spune economistul.
Stas Madan aminteşte de experiența embargourilor rusești asupra vinurilor și produselor agricole moldovenești, care arată cât de vulnerabilă este o economie mică la măsuri discriminatorii motivate politic.
„Tocmai de aceea, credibilitatea Republicii Moldova de a invoca regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de a apela la mecanismul de soluționare a litigiilor depinde de propria sa disciplină. Un stat care aplică selectiv clauza națiunii celei mai favorizate (principiul fundamental al OMC) sau care introduce bariere arbitrare, își slăbește poziția morală și juridică atunci când le cere altora un tratament echitabil”, explică Stas Madan.
În opinia economistului, Republica Moldova trebuie să îşi apere activ interesele economice, dar orice măsură adoptată „trebuie să fie nediscriminatorie și bine fundamentată”. „De exemplu, în relația cu Ucraina, producția de ciment este un domeniu în care autoritățile ar trebui să fie mult mai active pentru a contrabalansa o măsură discriminatorie impusă producătorilor noștri”, precizează Madan.
Totodată, el spune că ideea deputatului Costiuc de a aplica taxe mai mari la import și mai mici pentru producția locală a fost deja încercată în trecut de Republica Moldova, iar în cele din urmă țara noastră a fost nevoită să se conformeze regulilor internaționale.
De exemplu, în 2012, Republica Moldova a introdus o cotă redusă de TVA de 8% aplicabilă doar producției agricole autohtone, încălcând astfel principiul tratamentului național. După ce norma a fost semnalată ca fiind discriminatorie în cadrul OMC, autoritățile s-au conformat rapid, fără a se ajunge la un litigiu formal, iar cota redusă a fost extinsă și asupra produselor importate.
