Rise Moldova

PREZIDENȚIALE 2016

Ce nu se știe despre Maia Sandu

4/10/2016

În trei ani în serviciul public Maia Sandu nu a agonisit nimic. Dimpotrivă, munca la stat i-a redus substanțial averea – cu circa 70.000 de dolari. Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate la prezidențiale afirmă că a folosit o parte din bani pentru a-și ajuta familia și prietenii.

maia-sandu-01

RISE Moldova © 2016

Maia Sandu, candidatul la prezidențiale al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) pe care îl conduce din funcția de președinte, a apărut prima dată în spațiul public în iulie 2012. Atunci a fost numită ministru al Educației în Guvernul Vlad Filat 2, la propunerea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM).

Pentru fotoliul de ministru la Chișinău, Maia Sandu a renunțat la postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC (Statele Unite ale Americii). Și-a dat demisia din această funcție pe 20 iulie 2012, iar patru zile mai târziu, pe 24 iulie, era numită la șefia Ministerului Educației.

Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența enormă între salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70.000 de dolari (circa 840.000 de lei în anul 2012), pe când în cinci luni în Moldova – doar 33.877 de lei. În plus, ministrul Educației (la acea dată) indica în aceeași declarație două conturi bancare în dolari și unul în lei, pe care avea în total peste 164.000 de dolari.

Averea Maiei Sandu
În trei ani în serviciul public (24 iulie 2012 – 30 iulie 2015) Maia Sandu nu a agonisit nimic. Dimpotrivă, munca la stat i-a redus substanțial averea. Astfel, dacă în 2012, fostul ministru avea în conturi aproape 164.000 de dolari, pe 30 iulie 2015 mai deținea doar aproximativ 89.000 de dolari. Detalii, AICI și AICI

Maia SANDU (despre cei circa 70.000 de dolari cheltuiți în trei ani): Am folosit o parte din bani pentru a-mi ajuta familia și prietenii. Pentru banii pe care i-am cheltuit eu nu am dus o evidență strictă. Dar pot să vă asigur că nu am procurat mărfuri sau servicii interzise de lege.

În plus, locuiește într-un apartament de 74,50 metri pătrați, situat pe strada Alba-Iulia din Chișinău, cu valoarea cadastrală de aproape 440.000 de lei. Președinta PAS a cumpărat imobilul în 2003.

La capitolul autoturisme, fostul ministru se poate lăuda doar cu un Toyota RAV 4, fabricat în 2007, pentru care a plătit 170.000 de lei.

maia-sandu-03

RISE Moldova © 2016

Cariera în serviciul public
Pe 1 iulie 1994, la scurt timp după ce a absolvit Academia de Studii Economice, Maia Sandu a fost angajată la Ministerul Economiei în funcția de specialist principal în Secția cooperare cu Uniunea Europeană și Țările bazinului Mării Negre, Departamentul relații economice externe. În iunie 1996, ea a fost transferată pe postul de consultant în cadrul Direcției principale colaborare cu organizațiile economice internaționale.

În perioada 20 noiembrie 1997 – 6 martie 1998, potrivit Ministerului Economiei, Maia Sandu a deținut funcția de adjunct interimar al Direcției principale colaborare cu organizațiile economice internaționale. Deși a asigurat doar interimatul acestui post, în CV-ul oficial președinta PAS a indicat funcția de “șef adjunct de direcție”. Detalii, AICI

Maia Sandu a revenit la Ministerul Economiei șapte ani mai târziu, pe 17 august 2005, ca director al Direcției generale politici macroeconomice și programe de dezvoltare. A demisionat însă după mai puțin de un an, pe 30 iunie 2006.

Cariera în organizații internaționale
În CV-ul Maiei Sandu mai apare o inexactitate. Ea scrie că, în perioada 1998-2005, a fost economist la Oficiul Băncii Mondiale la Chișinău. În realitate, potrivit Băncii Mondiale, în perioada 9 martie 1998 – 30 iunie 1999, a fost angajată în funcția de consultant, pentru ca ulterior să devină economist.

În martie – septembrie 2007, Sandu a fost coordonator de program în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova. În următorii doi ani, potrivit CV-ului oficial, a fost consultant pe reforma administrației publice centrale.

Maia Sandu a declarat pentru RISE Moldova că, în acea perioadă, a fost „consultant freelance”.

Maia SANDU: Am fost angajată pe termen scurt la UNICEF, unde am făcut consultanță pe politici de reducere a sărăciei copiilor, am făcut un studiu pentru Banca Mondială la subiectul economia politică a reformelor în Republica Moldova. Am lucrat o perioadă în calitate de consultant pentru Unitatea de suport administrativ de pe lângă Direcția Coordonarea Politicilor și a Asistenței Externe, responsabilă de coordonarea reformei administrației publice.

Studii în țară și peste hotare
Maia Sandu are diplomă de economist (Academia de Studii Economice, 1994) și este magistru în relații internaționale (Academia de Administrare Publică, 1998) și în administrație publică (Harvard Kennedy School of Government, SUA, 2010).

În 1995 a ajuns studentă la Academia de Administrare Publică prin Hotărârea Guvernului nr. 568 din 11 august 1995 privind înmatricularea audienţilor Academiei de Studii în domeniul Administrării Publice. A studiat la Secţia fără frecvenţă.

vlad-filat-si-maia-sandu

Prim-ministrul Vlad FILAT și noul ministru al Educaţiei, Maia SANDU, iulie 2012 // Foto: www.gov.md

Relația cu PLDM
În 2012 Maia Sandu a fost propusă în funcția de ministru al Educației de PLDM, fiind susținută de Vlad Filat, premier la acea dată. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Sandu a candidat pentru un fotoliu de deputat pe lista PLDM. Potrivit actelor oficiale depuse de PLDM la CEC, Maia Sandu era atunci membru al PLDM. Ulterior, în mai 2015, ea a declarat, însă, pentru un post TV, că „oficial, pe hârtie, nu este membru PLDM”.

La solicitarea RISE Moldova, secretarul PLDM Victor Roșca a declarat că, într-adevăr, Maia Sandu nu figurează în bazele de date ale PLDM ca membru de partid.

Victor ROȘCA: La 7 septembrie 2014, în cadrul acțiunii „PLDM pentru Europa” Maia Sandu a declarat public că aderă la PLDM. Ulterior, această intenție nu a fost materializată prin depunerea unei cereri oficiale de aderare. La momentul perfectării listei de candidați pentru alegerile din 30 noiembrie 2014, am reieșit din doleanța expusă public de doamna Sandu.

În PAS cu Maia
În iulie 2015, PLDM o desemnează candidat la funcţia de prim-ministru. Nu a mai ajuns să formeze cabinetul de miniștri, pentru că „liderii Partidului Democrat și Partidului Liberal au refuzat să discute” cu ea.

În rezultat, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”. Două săptămâni mai târziu, ea a anunțat public că toți cei care o susțin pot depune cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar pe 26 mai, Ministerul Justiției a înregistrat oficial partidul.

Potrivit statutului PAS, adresa juridică a partidului este într-un apartament situat pe strada Calea Ieşilor din Chișinău. Imobilul îi aparține lui Igor Grosu, secretar general al partidului și fost viceministru al Educației.

În schimb, sediul PAS se află pe strada A. Mateevici 31, unde formațiunea politică a închiriat câteva încăperi nelocative, cu suprafața totală de 73 metri pătrați, de la omul de afaceri Anatolie Procopiuc, administratorul și co-fondatorul societății comerciale Neogaz SRL.

Maia Sandu a precizat pentru RISE că prețul chiriei lunare pentru sediul PAS este de 500 de euro, incluzând impozitul la sursa de plată și achitarea utilităților.

Maia SANDU: Întrucât contractul a fost încheiat la 1 iulie, cheltuielile pentru plata sediului nu puteau fi incluse în raportul financiar pentru semestrul I al anului 2016. Acestea vor fi reflectate în raportul financiar pentru anul 2016, prezentat CEC la începtul anului următor.

Întrebată de ce contractul de locațiune nu este înregistrat la ÎS Cadastru, Maia Sandu a susținut că acesta a fost încheiat pe termen scurt. „Conform Articolului 876 alin. 2 din Codul civil, în Registrul bunurilor imobile se înregistrează contractele de locațiune care au un termen ce depășește trei ani. Or, contractul de locațiune al sediului PAS din strada A. Mateevici 31 e pe un termen mai scurt”, a explicat președintele PAS.

maia-sandu-02

RISE Moldova © 2016

Finanțatorii PAS
În raportul financiar pentru semestrul I al anului 2016 depus la CEC pe 15 iulie anul acesta, PAS indică venituri totale de 2.864 de lei. Banii provin din donațiile în numerar făcute de Maia Sandu și Igor Grosu.

Aproape două luni mai târziu, pe 20 august, reprezentanții PAS au transmis RISE Moldova că principalele surse de finanțare ale partidului, începând cu înregistrarea sa oficială la 26 mai 2016, au fost donațiile în sumă de 76.949 de lei și cotizațiile de membru, de 27.080 de lei. Prin urmare, în mai puțin de două luni, PAS a reușit să adune din donații și cotizații peste 100.000 de lei. Donațiile au fost făcute de persoane fizice, printre care se numără și membri PAS.

ONG „legat” de partid
Doi membri ai Biroului Permanent Național al PAS – secretarul general Igor Grosu și Dan Perciun – sunt angajați ai Centrului de Analiză și Evaluare a Reformelor. Primul e consultant, iar al doilea – asistent de proiect. Președinta asociației obștești este Ionela Costachi, fosta consilieră a Maiei Sandu la Ministerul Educației. Detalii AICI și AICI

Centrul de Analiză și Evaluare a Reformelor este specializat în implementarea proiectelor în domeniul educației. Anul acesta, organizația nonguvernamentală a început proiectul „Școli transparente – comunități prospere”, finanțat de Ambasada Marii Britanii la Chișinău. Proiectul își propune să introducă un mecanism care să aducă transparență în procesul administrării plăților în folosul școlii și să asigure principiul de bună guvernare în relația președinților asociațiilor de părinți cu administrația școlii.

Dumitru LAZUR


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

Comenteaza acest articol