RISE Moldova a identificat o eroare în lista de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană (UE), Elveția și Monaco. În rubrica despre pașaportul oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost inclus un număr de 13 cifre. Acesta este de fapt numărul de identificare (IDNP) al politicianului pro rus și liderul Partidului Socialiștilor din Moldova, Igor Dodon.
Experții consultați de redacția noastră spun că eroarea din documentele oficiale nu-l va ajuta pe Plahotniuc să scape de sancțiuni, însă autoritățile trebui să verifice greșeala identificată de noi și să modifice anexa care conține date eronate.
La nivel global, Plahotniuc a fost vizat de cele mai importante sancțiuni internaționale aplicate de Statele Unite al Americii (SUA), Marea Britanie, Uniunea Europeană și Elveția pentru acțiuni de destabilizare în Moldova.
Canada este ultima țară care a anunțat recent sancțiuni suplimentare pentru oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Schimbul de experiență de la Global Investigative Journalism Conference (GIJC23) din Gothenburg, Suedia, ne-a ajutat să documentăm acest subiect. Conferința GIJC23 s-a desfășurat pe 19-22 septembrie 2023 și a găzduit aproximativ două mii de persoane din 130 de țări, la care a participat și doi jurnaliști de la RISE Moldova.
ALIANȚA OLIGARHILOR
„SUA l-au folosit pe Plahotniuc împotriva Rusiei și l-au aruncat…”, susținea Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, în octombrie anul trecut, atunci când SUA i-a sancționat pe Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, dar și pe alte persoane și companii, inclusiv rusești, vizate în acte de corupție sau implicate în acțiuni de readucere a Chișinăului în sfera de influență a Rusiei.
În listă, printre numele enumerate mai sus se afla și Igor Chaika, fiul lui Yury Chaika, fostul procuror general al Federației Ruse.
„Igor Chaika a intermediat o alianță între susținătorii lui Ilan Shor și Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM), reprezentat de Igor Dodon, fostul președinte al Moldovei, care a fost recent inculpat pentru corupție de autoritățile moldovenești”, declarau oficialii americani.
În ultimii ani, RISE Moldova a publicat mai multe anchete prin care demonstra legătura și interesele familiei Dodon cu Igor Chaika. O parte dintre personajele din investigațiile noastre au ajuns ulterior în listele cu sancțiuni. (Mai multe detalii AICI, AICI și AICI)
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite ale Americii a sancționat și alți cetățeni ruși, care l-au consiliat pe Dodon la alegerile prezidențiale din Moldova din 2020. Însă, Igor Dodon nu a fost vizat direct de sancțiunile internaționale.
SANCȚIUNILE UE
Pe 30 mai 2023 și autoritățile europene au anunțat prin intermediul Consiliului UE că au sancționat șapte persoane care dețin cetățenia R. Moldova sau pe cea a Federației Ruse (Detalii, AICI). Ei sunt politicieni sau afaceriști implicați în activități de destabilizare a țării și pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei, în „Frauda bancară” sau sunt asociate „eforturilor orchestrate de Kremlin în vederea destabilizării Republicii Moldova”. Printre acestea se numără Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika.
Astfel, persoanele sancționate au primit interdicția de a călători sau de a tranzita teritoriul UE, dar s-au ales și cu activele înghețate. Totodată, decizia se aplică până pe 29 aprilie 2024, atunci când va fi reexaminată.
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, responsabil de sancțiuni, a motivat atunci decizia Consiliului UE prin faptul că:
„Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia. Există încercări grave, continue și tot mai intense de destabilizare a țării. Măsurile de includere pe listă adoptate astăzi transmit un semnal politic important în ceea ce privește sprijinul pe care UE îl acordă Republicii Moldova în contextul actual dificil. Poziția UE rămâne fermă: vom continua să luptăm împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”.
Cine și cum decide să impună sancțiunile UE?
Consiliul UE poate decide să impună sancțiuni din proprie inițiativă, la propunerea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate (ÎR), Josep Borrell, sau a statelor membre. Acestea se aplică de obicei pentru o perioadă de 12 luni.Cum se adoptă o decizie a Consiliului privind sancțiunile?
Etapa 1: Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate prezintă o propunere (numită și măsuri propuse).
Etapa 2: Grupurile de pregătire relevante ale Consiliului examinează și discută măsurile propuse.
Etapa 3: Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper II) convine cu privire la actul juridic.
Etapa 4: Consiliul UE adoptă apoi decizia.
Etapa 5: Decizia se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Sursa: www.consilium.europa.eu
EROAREA
În timp ce analizam listele internaționale de sancțiuni am observat că Vladimir Plahotniuc apărea pe diferite platforme cu două IDNP-uri diferite.
Unul dintre codurile personale aparținea lui Plahotniuc, însă celălalt nu. Așa că am introdus numărul de 13 cifre pe motoarele de căutare și am ajuns pe site-ul Curții Constituționale din Moldova. Aici a apărut surpriza.
Al doilea cod personal era al lui Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, investigat și judecat în mai multe cauze penale.
Am confirmat apoi informația și din alte surse oficiale.
Prima întrebare care a apărut natural a fost: cum de tocmai codul personal al lui Dodon a apărut în dreptul lui Plahotniuc pe lista UE cu sancțiuni?
Am încercat să ne explicăm cum și unde s-a produs această eroare? Să fi existat inițial o listă cu mai multe persoane care urmau să fie sancționate și în final s-a decis acel pachet de șapte persoane? Autoritățile de la Chișinău au expediat date persoanele greșite sau autoritățile europene au cules datele persoanele de pe motoarele de căutare? Ar putea Igor Dodon să aibă probleme la frontieră atunci când călătorește sau ar putea scăpa oare Plahotniuc de sancțiuni, invocând această eroare, publicată într-un document oficial.
Mai mult decât atât, documentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (Detalii, AICI), iar mai multe state membre printre care Franța (Detalii, AICI), Germania (Detalii, AICI), Spania (Detalii, AICI), România (Detalii, AICI) sau Italia (Detalii, AICI) au tradus textul și l-au republicat pe site-urile guvernamentale.
CE AM AFLAT
Am făcut mai multe solicitări oficiale.
Un oficial UE din cadrul instituției responsabile de sancțiuni ne-a spus:
„În ce privește modul cum Consiliul obține informațiile și datele relevante, nu sunt în situația de a vă răspunde, deoarece procedurile prealabile deciziilor cu privire la sancțiuni nu sunt informații publice”.
Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova ne-a comunicat că ministerul nu a expediat autorităților europene lista cu persoanele care urmau să fie sancționate:
„Reiterăm că o asemenea listă nu a fost transmisă de către MAEIE în adresa Consiliului UE. Totodată, lista persoanelor sancționate și informațiile despre acestea sunt disponibile public în anexa Deciziei Consiliului privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. Confirmăm că subiectul instituirii regimului de sancțiuni a fost discutat și promovat în dialogul cu partea UE, rolul MAEIE fiind rezumat la informarea partenerilor externi despre tentativele de destabilizare a Republicii Moldova, precum și despre implicarea actorilor externi și interni în aceste procese”.
EROARE ÎN LISTA ELVEȚIEI ȘI A PRINCIPATULUI MONACO
La mai puțin de o lună de la decizia UE de a sancționa cele șapte persoane, autoritățile elvețiene au anunțat că se aliniază astfel cu sancțiunile luate de UE, la cererea Moldovei, din cauza intensificării acțiunilor de destabilizare în această țară de la începutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Astfel, Elveția a preluat lista publicată de UE și a difuzat aceleași date eronate în cazul lui Plahotniuc. Adică IDNP-ul greșit, cel care îi aparține, de fapt, lui Dodon.
Monaco, care deține o listă de sancțiuni separată, a republicat lista UE la fel cum a făcut și Elveția. Detalii, AICI
Totodată, Liechtenstein un alt stat care nu este membru UE, având la bază deciziei Consiliul UE, a publicat în Monitorul Legislativ al Statului Liechtenstein o hotărâre prin care i-au interzis lui Vladimir Plahotniuc intrarea și tranzitul prin Liechtenstein, dar și înghețarea activelor deținute de acesta. Astfel, autoritățile din Liechtenstein au publicat și datele de identificare ale lui Plahotniuc, atribuindu-i IDNP-ul lui Dodon. Detalii, AICI
DODON, FĂRĂ INTERDICȚII DE CĂLĂTORIE
Pe 13 septembrie 2023, l-am întrebat și pe Igor Dodon dacă din luna ianuarie 2023 a călătorit în România sau într-o altă țară din UE?
Igor Dodon: Am avut dreptul de a părăsi țara, dar nu am profitat de acest drept. Eu am interzicere de ieșire din țară începând cu 24 mai 2022.
După această discuție, Dodon a călătorit pe teritoriul UE, postând fotografii din România.
„După 480 de zile, pentru prima dată ies din țara. Dar revin în 2-3 zile. Ne așteaptă o campanie și o luptă politică importantă”, a postat recent acesta pe o rețea socială.
CE SPUN EXPERȚII
Vadim Vieru, avocat Promo-LEX: „O eroare în ID-ul unei persoane sancționate, într-un document oficial al Uniunii Europene, ar putea ridica întrebări despre rigurozitatea și acuratețea procesului de sancționare. Într-un context internațional, unde sancțiunile pot avea un impact semnificativ asupra drepturilor și libertăților individuale, precum și asupra relațiilor diplomatice, astfel de erori pot fi foarte problematice.”
Vieru este de părere că, din punct de vedere juridic, o astfel de eroare poate oferi teren solid pentru contestații legale. Mai exact, în cazul lui Plahotniuc, care a depus deja o cerere la o instanță internațională pentru anularea sancțiunilor, această eroare ar putea servi ca un argument suplimentar în favoarea sa: „El ar putea susține că procesul de sancționare a fost viciat de la început, ceea ce ar putea duce la anularea sau reevaluarea sancțiunilor. În plus, dacă eroarea nu a fost corectată sau făcută publică, acesta ar putea fi un punct în plus în argumentația sa, subliniind lipsa de transparență și acuratețe în procesul de sancționare”.
În același timp, Vieru mai susține că, din punct de vedere politic, eroarea poate avea implicații mult mai largi:
„Sancțiunile sunt un instrument diplomatic puternic și o eroare în implementarea lor poate afecta credibilitatea UE ca actor pe scena internațională. De asemenea, alte țări care au adoptat sancțiuni similare, bazându-se pe informațiile furnizate de UE, pot fi, de asemenea, afectate. În cazul de față, Elveția a copiat datele din lista UE și, prin urmare, a repetat aceeași eroare. Acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării integritatea întregului cadru de sancțiuni și ar putea duce la revizuiri sau chiar la anularea sancțiunilor de către alte state. Este imperativ ca autoritățile să corecteze această eroare cât mai curând posibil pentru a menține integritatea și eficacitatea regimului de sancțiuni”.
Contactat de RISE Moldova, Alexandre Prezanti, avocat internațional și partener la Global Diligence LLP susține : „O eroare a numărului național de identificare din listare nu este în sine un motiv suficient pentru radiere. Listele UE conțin de obicei alte informații de identificare, cum ar fi numele complete și datele nașterii, care ar identifica suficient persoana vizată. Motivele radierii includ: lipsa unor dovezi suficiente pentru a susține desemnarea, nerespectarea procesului echitabil în procedura de includere pe listă, motive vagi pentru desemnare, erori în evaluarea faptică a justificării și încălcarea dreptului la apărare.
Dacă observați o eroare în listare, puteți notifica Serviciul European de Acțiune Externă despre ea, iar acesta va verifica și modifica lista după caz”.
PLÂNGEREA LUI PLAHOTNIUC
Conform legislației europene, persoanele incluse în listele de sancțiuni au dreptul să ceară retragerea măsurilor restrictive printr-o cerere către Consiliul UE, însoțită de documente justificative sau să conteste decizia Consiliului în fața Tribunalului Uniunii Europene.
Plahotniuc a ales recent calea tribunalului. În august 2023, el a depus o plângere împotriva Consiliului UE invocând printre alte motive „erori vădite” în lista de sancțiuni, însă nu este clar dacă în plângerea lui a fost menționat și faptul că IDNP-ul său este greșit. Detalii, AICI
RISE Moldova i-a expediat mai multe întrebări lui Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, ca să ne spună dacă ei au sesizat eroarea identificată de noi și dacă au anunțat autoritățile europene despre acest fapt. Până la publicarea acestui text nu am primit niciun răspuns.
Iurie SANDUȚA
Editor: Daniel BOJIN
Fact-checking pentru acest text a fost efectuat de către Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
