În cadrul alegerilor din 2015 pentru funcţia de başcan al autonomiei găgăuze, Irina Vlah a recurs la slogane pro-ruse, promiţând electoratului o viaţă mai bună cu ajutorul Rusiei. Totuși banii pentru o viaţă mai bună în autonomie au sosit, în cele din urmă, din Uniunea Europeană.
Mijloacele oferite au fost suficiente nu doar pentru susținerea antreprenorilor locali, dar și pentru modernizarea autorităţilor publice locale, ba chiar şi pentru „reparaţie euro” a biroului şefei autonomiei, precum şi a altor încăperi din sediul Executivului găgăuz.
Jurnaliștii RISE Moldova au studiat documentele interne ale unui grant european oferit Găgăuziei și a constatat că o parte din cele 3 milioane de euro a fost utilizată de autoritățile din autonomie pentru niște proiecte fantomă care s-au dovedit a fi inutile.
Banner electoral al Irinei Vlah //Foto: din arhiva RISE Moldova
„Rusia este partenerul nostru strategic de bază” și „Ne stă în puteri să fim împreună cu Rusia” – au fost sloganele electorale ale Irinei Vlah în cadrul alegerilor din 2015 în urma cărora a devenit başcan. Deja în perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah, a fost semnat un acord cu Uniunea Europeană care prevedea alocarea a 3 milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).
Proiectul urma să fie realizat timp de doi ani, adică până în vara lui 2019. Totuși implementarea lui a fost tergiversată cu un an.
Fondurile UE
De implementarea proiectului SLPA în Găgăuzia a reușit să beneficieze și bașcanul autonomiei din acea perioadă, adică Irina Vlah. Bunăoară, din fondurile proiectului european a fost făcută reparație în biroul ei, deşi cheltuieli în aceste scopuri nu fusese prevăzute.
„Din anul 2017, până în anul 2019, instalația electrică din clădire a luat foc de trei ori, astfel că reparația a devenit o necesitate stringentă” – aşa au explicat cei din cadrul Comitetului Executiv faptul că o parte din grant a fost folosită pentru reparația unor încăperi din incinta instituției. Totuși ei au refuzat să indice suma cheltuită pentru lucrările de renovare. La fel, nu am obţinut un răspuns nici când am încercat să aflăm în ce mod renovarea birourilor a sporit calitatea activităţii autorităţilor din Găgăuzia.
Întrevederea Irinei Vlah cu Jānis Mažeiks, şeful Delegaţiei UE în Moldova, în cabinetul renovat al başcanului. // Foto: Serviciul de presă al Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia
Totuşi, la un an de la lansarea invaziei ample a Rusiei în Ucraina, Irina Vlah şi-a înregistrat discursul chiar în biroul reparat din fondurile europene. Oficiala a repetat atunci unul din falsurile despre un eventual război în Transnistria şi tentativele Uniunii Europene de a finanţa industria de război.
Consultanţi remuneraţi cu câte 900 de euro pentru o zi de muncă
Una din componentele importante ale proiectului a constat în eficientizarea activităţii autorităţilor publice locale. Inclusiv cu suportul consultanţilor internaţionali. Cinci la număr.
În bugetul proiectului este indicat că o zi de muncă a fiecărui consultant urma să fie remunerată cu 900 de euro. De trei ori mai mult decât salariul mediul lunar în Găgăuzia pe parcursul anului 2019.
În total, pentru activitatea celor cinci consultanţi internaţionali, proiectul a prevăzut peste 430 de mii de euro (circa 9 milioane de lei). Plus peste 50 de mii de euro pentru diurne. Nu am reușit să aflăm care a fost suma totală cheltuită într-un final pentru consultanți, or responsabilii din cadrul Comitetului Executiv au refuzat să ne ofere răspuns la această întrebare.
Experta pentru comunicare… refuză comunicarea
Bunăoară, în proiect au fost bugetate 180 de mii de euro pentru remunerarea consultantului pentru comunicare și parteneriat public. Activitatea în cauză i-a fost încredințată Vinetei Kleine, printre sarcinile ei numărându-se elaborarea strategiei de comunicare a Comitetului Executiv pentru anii 2019-2020.
Vineta Kleine
Am încercat să obţinem de la Vineta Kleine o apreciere a rezultatelor proiectului, expediindu-i un mesaj prin WhatsApp. Experta a refuzat să ofere un răspuns, explicând că jurnalistul urmează să obţină inițial acordul persoanei pentru interviu şi abia după să discute despre formatul discuției şi întrebări.
„Aştept cu nerăbdare răspuns la întrebarea cum aţi făcut rost de numărul meu personal de telefon, pentru ca să putem continua activitatea asupra solicitării Dvs.”, a scris experta în răspunsul expediat reporterului.
Vineta Kleine, specialistă în comunicare în cadrul proiectului SLPA: „În primul rând, ar fi cazul să vă prezentaţi scuzele pentru că folosiţi numărul personal de telefonul al unei persoanei şi să comunicaţi cine vi l-a oferit. În acest caz concret, datele mele personale au fost divulgate fără acordul meu, ceea ce poate fi calificat ca încălcare a confidenţialităţii.”
Actele „de aur” elaborate de experţii internaţionali
Printre expertizele elaborate de către consultanţii internaţionali figurează şi strategia de reducere a numărului de direcţii din cadrul Comitetului Executiv. În prezent, acestea sunt 14 la număr, adică exact câte ministere formează Guvernului Moldovei.
În pofida recomandărilor, autorităţile din Găgăuzia nu au acceptat să reducă numărul de direcţii. Reprezentanții Comitetului Executiv au explicat acest lucru prin necesitatea de a introduce modificări în legislația din autonomia găgăuză și în cea națională. În opinia lor, experiența de reducere a numărului de ministere la nivel național s-a dovedit a fi una negativă, acesta fiind și unul din motivele pentru care Comratul a refuzat să reducă numărul de direcții.
Nu am reuşit să luăm legătura cu Ilmars Solims, expertul care a elaborat strategia de reducere a numărului de direcţii. Acesta nu ne-a răspuns la mesajele expediate pe e-mail, Facebook și Telegram.
O altă consultantă cu care am reuşit să luăm legătura este Jadranka Kungulovska din Macedonia de Nord, ea se ocupa de aspectele ce ţin de sporirea calităţii iniţiativelor legislative în Găgăuzia.
Experta ne-a relatat că a activat la Comrat din septembrie 2018 până la mijlocul lunii octombrie 2018, prezentând un raport privind legislaţia lui Vadim Ceban cu care a şi discutat conţinutul documentului.
„Am convenit că eventualele comentarii şi precizări îmi vor fi expediate suplimentar, iar cealaltă parte a contribuţiei mele în calitate de expert o voi prezenta în cele 24 de zile lucrătoare rămase, dar o voi prezenta în cadrul interacţiunii online (evident, fără a-mi fi achitate diurnele).
Finalmente am făcut toată munca şi am fost remunerată doar pentru cele 36 de zile lucrătoare când am activat la Comrat. {…} Ulterior, l-am întrebat (prin email) pe dl Ceban despre statutul raportului şi asistenţa adiţională, dar nu am obţinut răspunsuri la aceste întrebări. Celelalte 24 de zile de muncă prevăzute de contract nu au fost valorificate/achitate, deşi am solicitat să fie îndeplinite condiţiile contractului (din ambele părţi) cum a fost agreat în prealabil cu dl Ceban şi
echipa proiectului”, a declarat Kungulovska.
Cu referire la aprecierile despre realizarea proiectului Jadranka Kungulovska a precizat că nu dispune de informaţii pentru a oferi un răspuns la această întrebare.
Date secretizate
Pe lângă consultanţii internaţionali, în proiect au existat şi cheltuieli ce ţin de remunerarea experţilor naţionali, precum şi a celor patru angajaţi permanenţi.
În total, pentru salariile și onorariile consultanţilor, diurne şi călătorii internaţionale, în cadrul proiectului au fost bugetate ceva mai mult de 800 de mii de euro (circa 16 milioane de lei).
Cât din această sumă a fost, într-un final, cheltuită pentru salarizare, reprezentanții Comitetului Executiv au refuzat să ne comunice.
În prezent, Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia numără 14 direcţii, exact din atâtea ministere fiind format şi Guvernul Moldovei. // Foto: Serviciul de presă al Comitetului Executiv.
„Componenta cea mai importantă a proiectului”
Conform paginii de Facebook a proiectului, cea mai importantă componentă consta în elaborarea unui sistem de circulaţie electronică a actelor. Acesta presupunea un soft care să permită angajaţilor din diferite entităţi ale Comitetului Executiv să facă schimb de documente prin internet.
Pentru crearea sistemului respectiv, precum și altor câtorva sisteme – sistemul de evidenţă a personalului din cadrul Comitetului Executiv, sistemul de coordonare a donatorilor şi a Portalului informaţional unic din Găgăuzia, dezvoltat în baza vechiului site al Comitetului Executiv – au fost prevăzute 8 milioane de lei (circa 400 de mii de euro).
În octombrie 2022, reprezentanții Comitetului Executiv susțineau că sistemul electronic de circulație a actelor a devenit funcţional și că este utilizat de toate entităţile. Totuşi, nici la trei ani distanță de la încheierea proiectului, nu toate direcțiile din cadrul Comitetului Executiv sunt conectate la sistemul respectiv.
Bunăoară, Piotr Manol, şeful Direcţiei Justiţie, a precizat că, la situaţia de la sfârşitul lunii septembrie 2023, entitatea pe care o conduce nu era conectată la sistem. Marina Semionova, şefa Direcţiei Cultură, nu a oferit un răspuns la întrebarea dacă sistemul în cauză a fost implementat. Funcţionara a insistat ca întrebările să-i fie expediate printr-o solicitare oficială. La momentul publicării investigaţiei, adică câteva luni mai târziu, așa și nu am mai obținut un răspuns de la ea. Iar cei de la Direcţia Construcţii au avut dificultăţi în a ne spune dacă utilizează sistemul de circulaţie electronică a actelor.
În schimb reprezentanţii altor şase entităţi din cadrul Comitetului Executiv afirmă că utilizează sistemul. Doar că nimeni dintre ei nu ne-au putut răspunde când anume a început să funcţioneze acesta şi dacă funcţionarii au careva obiecţii faţă de tergiversarea termenului de lansare.
În opinia lui Veaceslav Cunev, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Companiilor din Domeniul TIC, realizarea unui astfel de proiect în termenul indicat în anunţul de licitaţie era ireală:
Veaceslav Cunev: „Compania mea a realizat zeci de sisteme publice. Nu îmi imaginam cum ar putea fi realizat așa ceva. Adică ar fi fezabil dacă cineva are un produs gata, un produs tocmai potrivit, care nu ar necesita niciun fel de coordonări, doar să fie implementat şi gata.”
Platforma de coordonare a donatorilor, lăsată de izbeliște
Pentru Găgăuzia, asistenţa oferită de organizaţiile internaţionale reprezintă o parte importantă în bugetul autonomiei. Potrivit informaţiilor Comitetului Executiv, pe parcursul a opt ani, în regiune au fost implementate proiecte în valoare totală de peste 1 miliard de lei (circa 50 de milioane de euro).
Pentru o informare mai bună a cetățenilor și a autorităților publice privind proiectele implementate, în bugetul SLPA a fost prevăzută finanțarea creării unui sistem de coordonare a donatorilor. Planul era ca acest sistem să colecteze toate informațiile despre investițiile și granturile oferite autonomiei de organizațiile internaționale.
Prima mențiune pe internet despre sistemul de coordonare a donatorilor de asistență internațională pentru Găgăuzia pe care am reușit s-o identificăm datează din aprilie 2022, deși platforma urma să fie lansată încă în decembrie 2019. Altfel spus, cu mai bine de doi ani mai devreme.
Pe platformă au fost plasate informații referitoare la proiectele din anii 2018-2022, doar că, din februarie 2021, fluxul de știri nu a mai fost actualizat. Iar motorul de căutare al site-ului nu identifică nicio informație despre proiectul SLPA, deși platforma în cauză a fost dezvoltată anume din mijloacele acestuia.
Comitetului Executiv susține că, la data de 13 mai 2020, dezvoltatorul a lansat site-ul și a transmis Direcției Relații Externe a UTA Găgăuzia instrucțiunea cu privire completarea conținutului. Într-un comentariu pentru RISE Moldova, Anastasia Ciolak, șefa acestei entități, inițial a comunicat că platforma este actualizată. Ulterior, aceasta a precizat că informația despre proiecte este plasată după încheierea acestora, iar în anul 2023 au fost foarte puține proiecte finanțate de donatori internaționali, din care motiv și lipsesc informațiile pentru anul curent.
„Deocamdată nu sunt implementate proiecte ale donatorilor externi. Acum, bunăoară, la noi are loc construcția unui colegiu industrial. Când acesta va fi finalizat, vom publica informații despre încheierea proiectului. […] Am acces în această funcție abia recent. Vom publica neapărat și știri, și rapoarte, din momentul desemnării mele în funcție”, a dat asigurări Anastasia Ciolac, care, în componența anterioară a Comitetului Executiv, a deținut funcția de vicepreședintă a Direcției Relații Externe.
Proiecte de lege invizibile
O altă problemă pe care urma s-o soluționeze proiectul finanțat din bani europeni ține de divergențele dintre legislația națională a Moldovei și cea a autonomiei găgăuze. Din cauza diferențelor de interpretare, legile din UTA Găgăuzia au fost anulate de mai multe ori chiar de instanțele judecătorești din regiune, lucru care genera noi tensiuni la Comrat. Pentru a evita astfel de incidente, în cadrul proiectului SLPA a fost bugetată remunerarea unui grup din șapte juriști care urmau să elaboreze 16 proiecte de lege.
Grupul a fost condus de Ion Creangă, șeful Secției juridice a Parlamentului de la Chișinău. Potrivit lui Creangă, echipa lui de experți a elaborat 16 inițiative pe parcursul a aproximativ 12 luni. „Da, ele toate au fost elaborate și prezentate Comitetului Executiv. Dar, probabil, s-au rătăcit pe undeva pe acolo [în Executivul găgăuz]”, a comentat Creangă.
Însă identificarea documentelor respective s-a dovedit a fi o misiune imposibilă. Pe pagina de Facebook a proiectului acestea lipsesc, iar Creangă a evitat să ni le ofere. Atunci am încercat să aflăm soarta celor 16 proiecte de lege de la reprezentanții Comitetului Executiv, expediind în aprilie 2023 o solicitare. Însă Comitetul ne-a relatat doar despre 10 dintre ele – cinci sunt legi locale, iar cinci reprezintă rectificări ale legilor naționale.
Proiectele de lege elaborate de experți au fost transmise Executivului din Găgăuzia, astfel că, formal, Comitetul Executiv este autorul inițiativelor. Deocamdată, doar cinci dintre ele au fost examinate: la 17 martie 2023 a fost aprobat proiectul de lege „Privind finanțele publice”. Alte patru proiecte de lege elaborate de grupul de lucru din cadrul proiectului SLPA au fost aprobate de către Comitetul Executiv abia în mai 2023. Acestea țin de mormintele de război, biblioteci și muzee.
La ședința Comitetului Executiv, proiectele în cauză au fost prezentate de către Marina Semionova, șefa Direcției Cultură a UTA Găgăuzia. „Au fost desfășurate mese rotunde, au avut loc discuții. Ulterior au urmat definitivări. Au fost modificări aprobate la nivel legislativ la nivelul republicii, noi aici am introdus modificări”, a comentat Semionova evoluţia lentă.
Pentru a aproba primele proiecte de lege elaborate în cadrul proiectului SLPA, Comitetul Executiv a avut nevoie de aproape trei ani din ziua în care proiectul s-a încheiat oficial. Iar ca proiectele să intre în vigoare, acestea urmează să fie examinate de Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, legislativul autonomiei. Deocamdată, acest lucru nu s-a întâmplat.
Fraudarea iniţiativelor legislative
Alte cinci iniţiative au fost transmise Parlamentului de la Chișinău, ne-au anunțat reprezentanții Comitetului Executiv. Printre acestea se numără şi proiectul de lege „Privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar”, în baza lui fiind preconizată majorarea salariilor unor angajaţi din Executivul şi Legislativul autonomiei găgăuze.
Pe de altă parte, Ion Creangă, conducătorul grupului de lucru care a elaborat inițiativele menite să armonizeze legislația autonomiei cu cea națională, afirmă că ei nu au nicio tangență cu legea respectivă. „Sunt alte legi, nu sunt legile la care am lucrat noi. Aş spune că acest lucru este un moft de-al Comitetului Executiv, instituție care ţine să majoreze salariile unor angajaţi din Găgăuzia”, consideră acesta.
Soarta celorlalte şase proiecte de lege rămâne deocamdată incertă.
Ce cred despre proiect cei din Delegaţia UE, fostul başcan şi fostul coordonator al proiectului
Delegația Uniunii Europene în Moldova ne-a asigurat, în răspunsul oferit la solicitarea RISE Moldova, că „obiectivele concrete ale proiectului, în mare parte, au fost atinse.” În același timp, instituția a evitat să se pronunțe pe marginea eventualelor devieri de la planul de cheltuieli al proiectului, invocând o clauză de confidențialitate prevăzută de contract.
Vadim Ceban şi Irina Vlah. // Foto: Serviciul de presă al Comitetului Executiv
În iunie 2023, într-un interviu pentru postul de televiziune TV8, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes. Totodată, Vlah a adăugat că nu ea este cea care ar urma să răspundă la chestiuni mai detaliate.
Irina Vlah, başcan al UTA Găgăuzia în perioada 2015-2023: „În primul rând, nu eu am fost cea care s-a ocupat de acest proiect. Nu Comitetul Executiv. A fost un coordonator din partea Uniunii Europene şi a fost un coordonator din partea Comitetului Executiv, Vadim Petrovici Ceban. Cred că, dacă-l veţi invita în studio, el va relata totul detaliat.”
Nu am reuşit să obţinem un comentariu suplimentar din partea Irinei Vlah. Fostul bașcan nu ne-a răspuns la apelurile telefonice şi nici la mesajul pe care i l-am lăsat pe contul ei de Facebook.
Vadim Ceban, coordonator al proiectului până în septembrie 2019: „Din informaţiile de care dispun, toate obiectivele proiectelor de infrastructură, a granturilor mici au fost atinse. Aici mă refer la componentele de bază ale bugetului. […] Cu referire la ce a urmat, din anul 2019 până în anul 2021, cred că mai multe vă pot relata colegii din Comitetul Executiv.”
Dosar penal referitor la achiziţii
Deja după finalizarea proiectului SLPA, Procuratura Anticorupţie a manifestat interes pentru achiziţiile publice organizate în cadrul acestuia. Astfel, la 15 iulie 2022, procurorii au desfăşurat percheziţii la domiciliul angajatei responsabile de organizarea licitaţiilor în cadrul proiectului. Aceasta a fost suspectată de fraudarea achiziţiilor publice, cu scopul de a procura pentru Comitetul Executiv mărfuri la un preţ mai ridicat.
La un an de la percheziţii, instrumentarea dosarului continuă, iar Procuratura Anticorupţie a refuzat să ne ofere detalii.
Totaluri
Pe parcursul ultimilor opt ani, Uniunea Europeană a fost unul dintre cei mai importanţi donatori internaţionali ai UTA Găgăuzia, implementând în autonomie proiecte în valoare de peste 11 milioane de euro. Bunăoară, sondajul desfășurat de compania IData în decembrie 2022 a demonstrat că, în UTA Găgăuzia, cota celor care susțin aderarea la UE este una din cele mai reduse printre regiunile Moldovei. Astfel, doar fiecare al treilea locuitor din autonomie se pronunță în favoarea integrării europene.
Piotr GARCIU (freelancer)
Editor-coordonator: Vladimir THORIK
Infografică: Alexandra TITOVA
Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
Varianta originală a fost publicată în limba rusă și poate fi accesată AICI.
Acest material a fost realizat cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.
