8/05/2018

Republica Moldova e pe cale sa piardă peste 800 de milioane de lei într-o dispută energetică care durează de aproape doua decenii. Recent Curtea de Casație din Franța a repus în vigoare o decizie prin care Moldova a fost obligată să plătească o presupusă datorie pentru energia electrică achiziționată la finele anilor ‘90. Banii ar urma să fie încasați de o firmă din Ucraina conectată la companii din Laundromatul rusesc și la controversatul bancher moldovean Veaceslav Platon.

fronton_cariatides_cour_de-cassation_ext-www-courdecassation-fr

Foto: www.courdecassation.fr

Litigiul dintre Republica Moldova și Energoalians își are începutul încă la finele anilor ‘90. Atunci ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul Derimen Properties Ltd, un offshore din Insulele Virgine Britanice (BVI), iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei.

Ulterior offshorul i-a cedat companiei ucrainene Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance) dreptul de a recupera presupusa datorie.

În 2002 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat că Moldtranselectro a plătit companiei ucrainene chiar mai mult decât a importat oficial și a cerut întreprinderii să recupereze 10,8 milioane de dolari care nu au „suport documentar, juridic şi economic”. Detalii, AICI

Un an mai târziu, Curtea de Conturi deja constată că lipsesc documente ce ar confirma livrările de energie, deși în 2002 directorul Moldtranselectro a prezentat mai multe documente confirmative. (Detalii, AICI) Tot în 2003, o instanţă din Moldova a anulat constatările Curţii de Conturi privind lipsa datoriei față de Energoalians.

Între timp disputa dintre Republica Moldova și compania ucraineană a ajuns pe masa magistraților. După ce părțile s-au războit ani la rând în instanțele din Republica Moldova și Ucraina, câmpul de bătălie a fost mutat în Franța. Locația a fost aleasă de părți, în conformitate cu Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional.

PROCESUL DE LA PARIS
MAI 2010. Energoalians adresează autorităților Republicii Moldova o cerere de soluționare amiabilă a litigiului, potrivit prevederilor Tratatului Carta Energiei (TCE). Cererea rămâne fără răspuns.

IULIE 2010. Energoalians solicită în Franța instituirea unui tribunal arbitral ad-hoc care să examineze pretențiile financiare ale companiei ucrainene față de Republica Moldova.

IULIE 2012. La Paris au loc audieri. Ambele părți prezintă tribunalului arbitral argumente și dovezi.

OCTOMBRIE 2013. Tribunalul decide că Republica Moldova trebuie să plătească companiei Energoalians un total de 600 de milioane lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de schimb leu-dolar de atunci — n.r.), dintre care 196 de milioane reprezintă datoria propriu-zisă, restul fiind dobânzi de întârziere și cheltuieli de judecată. Decizia Arbitrajului este definitivă, dar poate fi anulată de o instanţă, dacă se va demonstra încălcarea procedurilor.

NOIEMBRIE 2013. Republica Moldova depune la Curtea de Apel de la Paris o acțiune în anulare împotriva deciziei arbitrajului.

DECEMBRIE 2013. Energoalians fuzionează cu firma ucraineană Komstroy, care i-a devenit succesoare de drept. Detalii, AICI

APRILIE 2015. Komstroy, în baza deciziei din octombrie 2013 a Tribunalului de arbitraj, începe procedura de recuperare a datoriei. A identificat active pe care Moldova le deține peste hotare și a cerut sechestrarea lor. Astfel, sunt blocate conturile din Belgia ale MoldATSA, întreprindere de stat responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova.

APRILIE 2016. În urma acțiunii în anulare depusă de Republica Moldova, Curtea de Apel din Paris anulează decizia Tribunalului de arbitraj, lucru cu care nu a fost de acord deja Komstroy, succesoarea Energoalians. Detalii, AICI

MARTIE 2018. Curtea de Casație din Franța anulează decizia Curții de Apel din Paris prin care s-a constatat în mod eronat că Arbitrajul Comercial ad-hoc nu era în drept să medieze disputa dintre Republica Moldova și Energoalians.

Asta înseamnă că firma ucraineană este din nou în drept să-și ceară banii. Dar dacă în 2013 plata de 46,5 milioane de dolari stabilită de arbitrajul comercial echivala cu 600 de milioane de lei, atunci la cursul actual suma se ridică la 800 de milioane de lei, la care se mai pot adaugă dobânzile și diverse cheltuieli de judecată.

CREANŢELE SUNT INVESTIŢII
Pe lângă faptul că a anulat decizia Curții de Apel din Paris, Curtea de Casație (are rolul de Curte Supremă de Justiție în Franța — n.r.) a decis reexaminarea recursului depus de Republica Moldova în noiembrie 2013.

Contradicțiile instanțelor franceze pe marginea acestui caz pornesc, de fapt, de la interpretări. Mai exact, dacă achiziţionarea de creanţe poate fi calificată drept „investiţie”, în sensul prevederilor Tratatului Cartei Energetice (ECT), şi, corespunzător, dacă tribunalul arbitral avea jurisdicţie materială de a soluţiona litigiul dintre Republica Moldova și Energoalians.

Înalta Curte a considerat că achizitionarea creanţelor este o „investiţie” în sensul tratatului, iar Tribunalul Arbitral avea jurisdicţie să soluţioneze şi să pronunţe o sentinţă.

nicolae_esanu-justice

Nicolae Eșanu // Foto: www.justice.gov.md

ȘANSELE MOLDOVEI
Nicolae EŞANU, secretar de stat la Ministerul Justiţiei: Aşteptăm hotărârea motivată a Curţii de Casaţie şi apoi vedem ce paşi urmează a fi întreprinşi.

Eșanu nu a exclus faptul că, la procesul de rejudecare la Curtea de Apel din Paris, Guvernul ar putea apela la aceleaşi firme de avocatură care au reprezentat Guvernul în acest litigiu și anterior. E vorba de birourile de avocați ACI Partners din Moldova și DLA Piper UK LLP din Marea Britanie, firmă care are dreptul de activa în Franţa. Pentru serviciile acestora, în anii 2014-2017, autoritățile au alocat circa 260.000 de dolari (aproximativ 4,4 milioane de lei).

Sorin Dolea, avocat specializat în arbitraje internaționale și Masterand în Soluționarea Disputelor Internaționale (MIDS) în Geneva, Elveția, consideră că, de data aceasta, Republica Moldova poate invoca alte temeiuri de anulare a hotărârii arbitrale prin care a fost obligată să-i achite companiei Energoalians despăgubirile solicitate.

Sorin DOLEA: Chestiunea dată ţine de legislaţia procesuală civilă franceză şi de aprecierea Curţii de Apel a probelor şi a temeiurilor invocate de Stat cu privire la anularea hotărârii arbitrale. Republica Moldova, indiferent dacă sentinţa arbitrală va fi anulată sau nu, poate să se opună recunoaşterii şi executării sentinţei arbitrale în toate statele în care Energoalians va solicita executarea sentinţei arbitrale, conform Art.V al Convenției de la New York 1958 privind Recunoaşterea şi Încuviinţarea Executării Hotărârilor Arbitrale Străine, inclusiv şi prin invocarea faptului că tribunalul arbitral nu avea jurisdicţie să examineze cauza dată.

CONEXIUNI CU LAUNDROMATUL
Potrivit unei note informative a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Energoaliance a fost implicată în legalizarea fondurilor murdare provenite din Federația Rusă, fenomen cunoscut sub denumirea de Laundromatul rusesc. Detalii, AICI

Mai exact, firma ucraineană a garantat plata unei datorii de 30 de milioane de dolari pe care offshorul britanic Valemont Properties Ltd o avea față de alt offshore — Westburn Enterprises Ltd. Ambele offshoruri au jucat roluri cheie în Laundromat.

Westburn Enterprises a mai apărut în investigația „Chirie de lux în Londra pentru fiica judecătorului Muruianu” și în „Grupul Shor din spălătoria rusească”, iar Valemont Properties Ltd în „Matrioșka din Bentley”.

Și compania Komstroy, care a fuzionat în 2013 cu Energoalians și i-a devenit succesoare de drept, are conexiuni cu Laundromatul. Asociatul majoritar, Dmitro Sarnaţki (60%), este partener de afaceri cu Vitaliy Podvishevskyy, ambii din Ucraina. Ultimul este un interpus de-al controversatului bancher moldovean Veaceslav Platon, unul dintre arhitecții Laundromatului, condamnat anul trecut în Republica Moldova, în primă instanță, în două dosare penale.

Mai mult, Podvishevskyy a deținut și 4,33% din acțiunile Moldindconbank, instituţie bancară din Moldova folosită în Laundromatul rusesc de 20 de miliarde de dolari.

Ion PREAȘCA


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.


RISE LEAKS


КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ