2/02/2016

Două companii din regiunea transnistreană au exportat peste trei sute de TIR-uri cu mere și prune în Federația Rusă, în baza unor documente fictive. RISE Moldova a obținut certificatele fitosanitare prin care s-a făcut exportul, dar și documentele care indică proveniența fructelor — s. Caterinovca, o localitate din stânga Nistrului în care de fapt nu există livezi.

Caterinovca

În iulie 2014, Federația Rusă impune embargo la importul de fructe și legume moldovenești. În februarie 2015, serviciul fitosanitar rus Rosselhosnadzor decide, cu titlu de experiment, să permită exportul de mere companiilor înregistrate în raioanele din stânga Nistrului. În aceeași perioadă, pe piața exportatorilor apar două firme transnistrene: Alvi Grupp SRL și Dufrimol SRL, ambele cu adresa juridică în s. Caterinovca, r. Camenca.

Potrivit informațiilor obținute din baza de date a declarațiilor vamale, în perioada august-septembrie 2015, cele două companii au exportat peste 300 de camioane cu mere și prune (Detalii, AICI). În mai multe din documentele eliberate de ANSA este indicat că marfa provine din Caterinovca, sat în care de facto nu există livezi. Se întâmpla în momentul în care RISE Moldova a dezvăluit cum inspectorii fitosanitari eliberau documente de export fără să verifice existența fructelor. Detalii, AICI

Livezile fantomă
La sfârșitul verii 2015, Alvi Grupp SRL și Dufrimol SRL au primit de la ANSA certificate fitosanitare pentru export de fructe în Federația Rusă. Printre actele prezentate inspectorilor fitosanitari sunt două scrisori, emise de Primăria Caterinovca, prin care se confirmă că acestea dețin în localitate peste 1300 hectare de livezi de mere și prune. Detalii, AICI și AICI

Însă informația Primăriei Caterinovca este contrazisă de așa-zisul Minister al Agriculturii și Resurselor Naturale din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oficial al instituției, în Caterinovca nu sunt livezi, iar în tot raionul Camenca sunt doar 385 hectare de livadă, adică de trei ori mai puțin decât suprafața indicată în scrisoare. Detalii, AICI

Potrivit legislației, până la eliberarea certificatului fitosanitar, livada urmează să fie verificată de un inspector ANSA în a cărei rază de acțiune sunt produse mărfurile. Unul din responsabilii de zona Camenca este Constantin Ohoțchi, fitosanitarul r. Florești.

Constantin Ohoțchi: Eu n-am fost în acel sat. Acolo în general nu sunt livezi și, respectiv, nu am ce să inspectez. Alvi Grupp și Dufrimol nu s-au adresat la mine și nici n-am auzit de așa companii.

Semnături suspecte
Unul din documentele fitosanitare pentru export a fost semnat de Antonina Onceanu, şefă de secție la ANSA Chişinău (Detalii, AICI). Onceanu a recunoscut, într-o convorbire cu reporterul RISE, că a eliberat certificate fitosanitare, dar susține că a „procedat în conformitate cu legea”, refuzând să ofere mai multe detalii.

Actualmente, Onceanu este anchetată într-un dosar de corupție în care mai mulți angajați ANSA sunt suspectați că au emis acte pentru produse agricole moldovenești destinate exportului (în special mere), dar în ultimă instanţă acestea erau folosite pentru a reexporta marfă din alte țări. Detalii, AICI

Vasile Russu, șeful Antoninei Onceanu, ne-a spus că ANSA a emis certificate fitosanitare pentru camioanele firmei Alvi Grupp în baza documentelor eliberate de autoritatea locală. „Verificarea propriu-zisă a livezilor trebuie să o facă specialiștii din regiunea transnistreană. Nouă ne-a fost prezentat un certificat de la Primărie, cu ștampilă și semnătură. Noi nu putem verifica autenticitatea (documentului – n.r.) și nu avem dreptul să ne deplasăm la fața locului. Nu este de competența noastră”, susține Russu.

Contactat de RISE, primarul s. Caterinovca, Serghei Iagojinski, susține că nu a eliberat nici un certificat companiilor Alvi Grupp și Dufrimol.

Serghei Iagojinski: Semnătura din acte nu este a mea. N-am emis certificatele. Puteți face expertiza grafoscopică. Și livezi noi nu avem de niciun fel. Au fost livezi de mere, dar a trecut timpul lor”.

În acest sens, RISE a obținut o scrisoare a primarului Serghei Iagojinski din 12 ianuarie 2016 adresată unui inspector fitosanitar, în care semnătura sa este diferită decât cea aplicată pe scrisorile prezentate de companiile Alvi Grupp și Dufrimol.

Companiile transnistrene
Alvi Grupp a fost creată în februarie 2015 de către Evgheni Cekai, un locuitor din satul Caterinovca (Detalii, AICI). Potrivit datelor așa-zisului Minister al Finanțelor de la Tiraspol, la începutului lunii octombrie 2015, Alvi-Grupp a ajuns în „top 20 contribuabili” și a plătit taxe de 11 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 1 milion de dolari – n.r.). La acest capitol, compania a întrecut mai multe companii din regiune, inclusiv complexul sportiv Sheriff și Tiraspromstroibank. Detalii, AICI

Dufrimol, cea de-a două companie folosită în schemă, a fost fondată în iulie 2014 și, la momentul fondării, se numea „Agrocultura”, cu adresa juridică în s. Podoimiţa, Camenca. Primul director și fondator a fost Serghei Formusatii. Detalii, AICI și AICI

Pe 13 februarie 2015, Formusatii redenumește compania în Dufrimol, iar peste trei săptămâni proprietar devine același Evgheni Cekai (Detalii, AICI). Tot atunci firma își schimbă sediul juridic – casa lui Cekai din Caterinovca. Ulterior, compania este preluată de Valerii Scripnic, însă sediul firmei rămâne la domiciliul lui Cekai. Detalii, AICI

Director proxy, un „șomer” din Caterinovca
Reporterii RISE au mers în localitatea Caterinovca ca să discute cu Cekai. Localnicii ne-au spus că omul de afaceri pe care-l căutăm este de fapt șomer și locuiește într-o casă modestă.

Casa-Cekai-CaterinovcaJenea (Evgheni Cekai — n.r.) businessman?! Eu demult îl cunosc. E un băiat obișnuit. Acum câteva zile l-am văzut pe Jenea în sat. Săpa împreună cu alți muncitori un șanț pentru apeduct. El poate să tencuiască și să vopsească. Alte talente la el nimeni nu a remarcat”, ne-a spus Alexandru Slivca, paznic la sovietul sătesc (consiliul local — n.r.) Caterinovca.

Paznicul s-a oferit să ne conducă la casa lui Cekai unde își au adresele juridice cele două companii: Alvi-Grupp și Dufrimol. Ograda casei „milionarului” de la Caterinovca este acoperită de buruieni. Gardul de piatră este parțial dărâmat. Prin geamul casei se vede doar o canapea veche și usturoi împrăștiat pe podea.

De la consătenii lui Cekai am aflat că acesta locuiește de fapt în satul vecin, Rașcov, de unde este originară soția lui.

Nici casa din Rașcov nu seamănă cu locuința unui businessman — dărăpănată și cu câteva geamuri sparte. Aici am întâlnit-o pe Svetlana, o femeie îmbrăcată modest care s-a prezentat drept soția lui Cekai. „Jenea nu a mai trecut pe acasă de aproape o lună”, ne-a spus ea.

Pe Evgheni Cekai l-am găsit doar la telefon. În decembrie 2015, un reporter l-a contactat prezentându-se om de afaceri care ar vrea să înregistreze sediul unei companii la el acasă și să obțină un certificat similar celor pe care primarul s. Caterinovca le-ar fi eliberat firmelor Alvi Grupp și Dufrimol.

Reporter: Am putea să facem încă un certificat la primar?
Cekai: Bineînțeles că putem.
Reporter: Cine acum e acolo?
Cekai: La noi e Iagojinski.
Reporter: Cum el a rămas și după alegeri?
Cekai: Da. El la noi e primar pe viață, ca președintele…
Reporter: El doar v-a semnat în august?
Cekai: Ce are de făcut! Doar vrei să trăiești…

Vladimir THORIC (RISE Moldova), Elena DOROȘENCO (Centrul Media)
A contribuit: Alexandr STEPANOV (Freelancer)


Ancheta este publicată în cadrul programului de training-uri „RISE Investigative Journalism”, realizat de RISE Moldova, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ