7/07/2016

75 de acționari ai Moldova-Agroindbank au fost deposedați ilegal de active de un grup de patru persoane, condus de Stela Pahomi — unul dintre principalii pioni ai controversatului afacerist moldovean Veaceslav Platon. Schema de operare a fost simplă: grupul a preluat controlul unei companii care administra baza de date a acţionarilor, pe care a folosit-o apoi pentru a afla identitatea acţionarilor de la care puteau fi preluate acțiuni prin falsificarea de documente.

MAIB-Filiala-nr-1-Chisinau

Moldova Agroindbank, filiala nr. 1 Chișinău. Foto: RISE Moldova

Procuratura Anticorupţie a finalizat pe 5 iulie urmărirea penală şi a trimis în instanță dosarul privind deposedarea de acțiuni, prin înşelăciune şi abuz de încredere, a 75 de acţionari ai Moldova-Agroindbank (MAIB), cea mai mare bancă din Republica Moldova. În cauză sunt investigate și fapte de spălare de bani.

Pe banca acuzaţilor vor sta: Stela Pahomi, fost membru al Consiliului de administraţie al MAIB și fratele acesteia, Alexandru Grumeza, Vladimir Torodii, administratorul bazei de date al companiei Registru-Corect SA, dar şi Octavian Popînin — fost angajat al Inspectoratului de Poliţie al sectorului Râşcani din capitală.

Stela Pahomi

Stela Pahomi. Foto: www.ok.ru

Stela Pahomi a activat în 1996-2001 la Comisia Națională a Pieței Financiare, unde a condus Departamentul Supraveghere, Control şi Anchetă, fiind demisă pentru „grave încălcări a legislaţiei”. În ultimii 4-5 ani, Pahomi a fost preşedintele Consiliului de Administraţie al companiilor de asigurări Asito-Capital din România şi Moldasig din Republica Moldova. Anul trecut ea a fost aleasă membră a Consiliului de Administraţie al MAIB.

Controlul Registru-Corect, preluat pe ascuns
Potrivit procurorilor, Stela Pahomi a preluat controlul asupra registratorului independent Registru-Corect SA, încă din toamna anului 2010, tranzacția fiind ascunsă de ochii autorităților.

Astfel, în perioada 30 septembrie — 28 decembrie 2010, Pahomi a achiziționat, în trei etape, întreg pachetul de acţiuni (100%) al Registru-Corect, de la Angela Ciornâi. La semnarea contractelor a fost prezent și soţul Angelei Ciornâi — Oleg Popa. La doar câteva zile după încheierea tranzacțiilor, Stela Pahomi i-a cerut registratorului suspendarea înregistrării transmiterii acţiunilor, invocând, printre altele, „că tranzacţia încheiată cu Angela Ciornâi a fost efectuată fără acordul soţului ultimei”.

În consecinţă, angajatul Registru-Corect,Vladimir Torodii, nu a mai operat înscrierile în sistemul registrului, deși era conștient de ilegalitatea acțiunilor sale. Așa se face că, timp de trei ani, până în octombrie 2013, Angela Ciornâi a continuat să figureze ca proprietar.

Totodată, Pahomi le-a interzis angajaţilor acestei societăţi să comunice organelor abilitate ale statului şi acţionarilor societăţilor care îşi ţin registrele acţionarilor la Registru-Corect, inclusiv MAIB, că ea a devenit proprietarul registratorului.

De la 1 octombrie 2010, Stela Pahomi a fost angajată în calitate de analist și consultant financiar la Registru-Corect. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2013, Pahomi a primit, în numerar, sume de bani din contul bancar al Registru-Corect, nu doar sub formă de salariu, ci și sub formă de dividende. Asta deși, oficial, ea nu figura ca acționar al Registru-Corect.

Sediul-Registru-Corect-SA

Sediul Registru-Corect SA din Chișinău. Foto: RISE Moldova

75 de acţionari lăsaţi fără active
Având controlul asupra registratorului care administra baza de date a acţionarilor MAIB, Pahomi a aflat că mai multe dintre întreprinderile care dețineau acțiuni la bancă nu mai funcţionau — nu aveau conducători, nu aveau reprezentanţi, ştampilă. Acestea erau în special foste colhozuri, dar şi întreprinderi de stat, care dețineau în total 7.096 de acțiuni la MAIB. În plus, afacerista a descoperit şi două surori care au primit drept moştenire de la sora lor decedată 10.093 de acţiuni.

În perioada 22 februarie-7 martie 2013, pachetele de acţiuni ale celor 73 de întreprinderi și ale celor două surori au fost preluate, prin folosirea unor procuri și alte documente falsificate, şi vândute către două companii din Marea Britanie: E-Rich Ltd şi AMG Invest Ltd. Companiile au fost fondate doar cu o săptămână înainte de inițierea tranzacțiilor ilegale cu acțiunile MAIB.

Firma E-Rich Ltd a fost fondată pe 7 februarie 2013, cu un capital social de doar o liră sterlină (circa 20 de lei la acea perioadă — n.r.). La scurt timp, aceasta a cumpărat pe rând cele peste 7.000 de acțiuni ale companiilor, pentru care a achitat în total aproape 8 milioane de lei.

Cealaltă companie britanică folosită în schemă, AMG Invest Ltd, fondată pe 15 februarie 2013, a cumparat restul de peste 10.000 de acțiuni, ce aparțineau celor două surori, cu peste 11 milioane de lei.

Analizând probele adunate în dosar, procurorii au stabilit că Pahomi și complicii ei au reuşit să-i deposedeze pe cei 75 de acţionari de 17.189 de acţiuni (circa 1,65% din capitalul MAIB) a căror valoare de piaţă a fost estimată la aproximativ 20 de milioane de lei.

La o săptămână de la încheierea tranzacțiilor, acţiunile au fost vândute la bursă, în pachete mici. Proprietari și acționari ai MAIB au devenit Dilnoro Group SIA din Letonia şi Ostryn Business Ltd din Marea Britanie. Aceste două companii — reprezentate de cetățeni ucraineni, despre care procurorii menționează că sunt persoane interpuse — au trecut, astfel, drept cumpărători de bună credinţă.

După ce și-au vândut acțiunile preluate de la MAIB, cele două companii britanice au fost pe rând lichidate — E-Rich Ltd un an mai târziu — septembrie 2014, iar AMG Invest Ltd — în martie 2015.

Acte-De-Dizolvare-E-Rich-Ltd-Si-AMG-Invest-Ltd (Text)

Cum au şters urmele
Pentru a șterge urmele infracţiunii a fost organizată o altă schemă, prin intermediul căreia au fost ascunse documentele care au stat la baza tranzacţiilor ilegale cu acţiunile MAIB. „Pentru executarea acestei părţi a planului a fost implicat un angajat al Poliţiei care ar fi efectuat ridicarea fictivă a actelor dubioase de la sediul Registratorului, după care întregul pachet de documente a fost dat dispărut”, mai precizează Procuratura.

Pe 31 mai 2013, Consiliul MAIB a anunțat că a informat autoritățile despre ilegalitățile comise de registrator și a cerut retragerea licenţei acestuia privind activitatea de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare, dar la acel moment, nu exista niciun document care să confirme că ar fi fost luată vreo decizie în acest sens.

Pe 18 octombrie 2013, cu câteva zile înainte ca Stela Pahomi să devină membru în Consiliul de administrație al MAIB, la indicaţia ei, Vladimir Torodii a înregistrat dispoziţiile de preluare de către aceasta a pachetului de acţiuni al Registru-Corect încă din 2010.

În aceeaşi zi a mai fost înregistrată o tranzacţie: transmiterea întregului pachet de acţiuni al Registru-Corect de la Stela Pahomi la Tatiana Grozav. Potrivit procurorilor, Grozav a fost „acţionar fictiv” până pe 5 decembrie 2013, când i-a transmis toate acţiunile Registru-Corect Irinei Arazova, cetățeancă a Ucrainei. Și Arazova a fost, susțin anchetatorii, tot un interpus al Stelei Pahomi.

În cadrul Consiliului de Administrare al MAIB, Pahomi a reprezentat interesele a 22 de companii, printre care Dilnoro Group SIA şi Ostryn Business Ltd, conectate la afaceristul Veaceslav Platon. În martie 2016, BNM a stabilit că aceste companii au acționat concertat la preluarea unui pachet de 39,6% din acțiunile MAIB.

Întrebat de reporterii RISE Moldova despre arestarea şi acuzaţiile aduse Stelei Pahomi, Veaceslav Platon a refuzat să spună ceva concret, deşi nu a negat că ar avea legături cu ea.

Veaceslav Platon: Nu vreau să vorbesc acum despre Stela Pahomi, deoarece este arestată şi nu cred că se simte bine acolo. În plus, vorbele mele ar putea fi interpretate, astfel încât eu îi pot face doar rău. Aşa că, în această situaţie, nu ar fi corect să vorbesc la acest subiect.

La finele lunii martie a acestui an, Stela Pahomi a fost arestată, iar procurorii o acuză de organizare şi instigare la dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporţii deosebit de mari, dar şi pe faptul spălării banilor în proporţii deosebit de mari. Potrivit Codului Penal, aceasta riscă până la 15 ani de închisoare.

Ion PREAȘCA


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ