3/03/2016

RISE Moldova publică contractele de reconstrucție a drumului Chișinău-Ungheni, încheiate cu o companie cehă și alta azeră. Deși au fost semnate acum doi ani, lucrările au fost efectuate în proporție de doar 13%. Asta, în condițiile în care contractele expiră în câteva luni.

Grafic-Traseul-Chisinau-Ungheni

În martie 2014, Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a semnat cu firma cehă OHL ZS două contracte privind reabilitarea a două segmente de drum pe traseul Chișinău-Ungheni. În martie și, respectiv, iunie 2014, două contracte similare, pentru celelalte două tronsoane de pe acest traseu au fost semnate cu azerii de la Evrascon.

Gheorghe Curmei, ex-directorul ASD: Drumul a fost împărțit și fiecare porțiune a fost scoasă la licitație separat. Asta pentru că riscul era astfel mai mic, dar și sursele de finanțare erau diferite: două bănci, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI), și Comisia Europeană prin intermediul BERD.

Compania cehă OHL ZS a semnat contractele în martie 2014 și s-a angajat să reabiliteze în total aproape 52 km de drum, până în iulie 2016, în schimbul a 39 milioane de euro. Potrivit Ministerului Transportului și Infrastructurii Drumurilor (MTID), la moment, cehii au executat lucrări în medie de doar 11 la sută.

O situație similară este și în cazul Evrascon, care a efectuat lucrări în medie de 14%. Compania azeră a semnat primul contract în aceeași zi cu cehii, pentru un segment de peste 17 km, pe care s-a obligat să-l reabiliteze până în iulie 2016, contra sumei de 23 milioane de euro. Cel de-al doilea contract, în valoare de 15 milioane de euro, a fost semnat trei luni mai târziu și prevede reconstrucția a încă 22 km până în noiembrie 2016.

Penalități de 1 milion de euro lunar
Potrivit prevederilor contractuale, cele două companii ar urma să toarne asfaltul pe cei 92 km, de pe traseul Chișinău-Ungheni, în următoarele 5 luni. În caz contrar, aceștia riscă penalități de 0,05% pe zi din valoarea contractelor. Astfel, zilnic cele două companii ar fi nevoite să achite peste 39 mii de euro, iar timp de o lună suma s-ar ridica la 1 milion.

Diana Lupu, jurist ASD: Aceste resurse de bani se păstrează pe contul proiectului la BNM și sunt utilizați pentru finanțarea altor proiecte.

Clauzele contractuale indică un termen de extindere a proiectului de reabilitare cu 200 de zile (7 luni — n.r.). În cazul în care firmele nu vor da în exploatare drumul, va fi inițiată procedura de reziliere.

Amenințări de ministru
Ministrul Transporturilor și infrastructurii Drumurilor (MTID), Iurie Chirinciuc, a avut ieri, 2 martie, o întâlnire cu reprezentanții companiei cehe OHL ZS pe care i-a amenințat cu un război mediatic.

Iurie Chirinciuc: Dacă managerii OHL ZS nu vor aborda cu maximă seriozitate prevederile contractuale și promisiunile făcute, ei vor discredita nu doar numele și reputația companiei, dar și numele Uniunii Europene. Noi i-am atenționat, că dacă compania nu va respecta condițiile contractuale, Ministerul va începe un război mediatic total, pentru ca OHL ZS să nu mai aibă credibilitate și să nu poată activa nu doar în Republica Moldova, ci în toate țările Europei de Est și cele de Vest.

Deși compania azeră, Evrascon, reprezentanții cărora nu au fost prezenți în cadrul întunirii, a reușit să execute în proporții de 24% tronsonul Chișinău-Strășeni, compania are probleme financiare și nu a achitat salariile lucrătorilor din noiembrie 2015. În schimb, drumul de centură al orașului Ungheni este executat doar 4%.

Din informația pe care o dețin, Evrascon a construit drumuri în Ucraina, Azerbaijan și Kazahstan pentru care nu li s-a transferat banii. De aici și problemele financiare ale companiei”, precizează Chirinciuc.

Ce spun reprezentanții companiilor
Adrian Vovec, manager de proiect pe tronsoanele Chișinău-Ungheni la OHL ZS spune că, de fapt, compania din start nu a avut un proiect tehnic aprobat de autorităţi în baza căruia să lucreze.

Adrian Vovec (OHL ZS): Până acuma am lucrat pe baza unor aprobări provizorii, deoarece la proiectul tehnic s-au constatat abateri, neconcordanțe. Am fost nevoiți să elaborăm modificări ce urmau a fi verificate și aprobate la nivel local. Nu am primit aceste aprobări, de care sunt responsabili cei de la ASD și MTID. Noi, ca și companie cu echipamente proprii avem posibilitatea să demarăm lucrările în forță, dar dacă eu nu știu exact care sunt cerințele, cum să lucrez?

La rândul său, Kenan Kose, responsabil de proiect din partea companiei Evrascon, spune că s-a confruntat cu probleme similare.

Kenan Kose (Evrascon): Proiectul pe care ni l-au prezentat s-a adeverit a fi nefinalizat. După ce ar fi fost finalizat proiectul și expertiza adecvată, abia atunci noi ar fi trebuit să începem lucrările. Noi am început, însă, de câteva ori și am întâlnit probleme, după care am suspendat lucrările, apoi am început din nou și tot așa.

Mita de stat
Ministrul a recunoscut reporterului RISE că o parte din vină o au și instituțiile statului care trebuie să elibereze autorizațiile necesare.

Iurie Chirinciuc: Contractele sunt mici. Companii mari, serioase nu poți să aduci la astfel de contracte. Plus birocrația și toate problemele ce țin de vamă. La noi, unde nu te duci se cere mită.

Olga CEAGLEI (RISE Moldova), Cristina VLAH (Politik.md)


Ancheta este publicată în cadrul programului de training-uri „RISE Investigative Journalism”, realizat de RISE Moldova, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american.

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ