24/01/2019

Un colonel de poliție, decorat cu ordinul de stat „Credință Patriei” și cu o înaltă distincție bisericească, a făcut o gaură în bugetul Ministerului de Interne.

Timp de un an, angajatul cu epoleți a prezentat în contabilitatea instituției de forță mai multe documente fictive legate de deplasările de serviciu pe care le-a făcut pe ruta Chișinău-București. În realitate, el călătorea cu automobilul de serviciu, iar în documente indica — zbor cu avionul.

RISE Moldova a studiat procesul penal al colonelului și vă prezintă expedițiile sale camuflate, dar și ale unor subalterni care i-au călcat pe urme până în sala de judecată.

colaj-rise-web-2312019

Colonelul Sofianu a fost decorat de președintele Nicolae Timofti cu un ordin de stat și de către ÎPS Mitropolit Vladimir cu o distincție bisericească. Sursa foto (stânga): Unimedia. Sursă foto (dreapta): protopopiat-criuleni-dubasari.md. Colaj: RISE Moldova

AM ÎNȚELES, DOMNULE COLONEL!


Colonelul de poliție Feodosii Sofianu, 62 de ani, a lucrat în Ministerul de Interne până în 2015, iar ultima funcție deținută a fost cea de şef al Direcției Radiocomunicații a Serviciului Tehnologii Informaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Subalternii l-au caracterizat drept o persoană autoritară.

El obișnuia să denigreze subalternii față de ceilalți colegi pentru orice fleac. Putea să dea careva indicații care, în mod evident, înjoseau demnitatea subalternului. De asemenea, subalternii cunoscând caracterul dumnealui, nu îndrăzneau să intre în polemici cu domnul Sofianu, iar relațiile dintre subaltern și dânsul fiind de genul: Am înțeles, domnule Colonel!” — se arată în mărturia lui Denis Mihaiescu, șeful Secției sisteme operative de radiocomunicații din cadrul MAI, pe care a depus-o în martie 2018.

În schimb, Sofianu era în relații apropiate cu superiorii. Mai exact cu fostul ministru de Interne, Dorin Recean, care i-a cununat fiica.

Dorin Recean, ex-ministrul Afacerilor Interne (2012-2015):Într-adevăr, ulterior venirii mele (la minister — n.r.) a devenit un fel de rudă, dar el nu și-a schimbat poziția de când am venit eu. El era acolo la minister, a fost șef de direcție. […] Nu i-am acordat careva favoruri”.

RETRAGEREA


În 2012 colonelul a fost decorat de ÎPS Mitropolit Vladimir cu medalia „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”, o importantă distincție bisericească, „pentru aportul adus spre binele şi mărirea Bisericii Ortodoxe din Moldova”. Detalii, AICI

În martie 2015, președintele Nicolae Timofti i-a oferit lui Sofianu — Ordinul „Credință Patriei” (Detalii, AICI). La scurt timp după aceea, cariera sa a luat sfârșit. Colonelul s-a retras din serviciul public fiind anchetat într-un dosar penal pentru abuz de serviciu.

În cea mai recentă declarație de venit, disponibilă în baza de date a Autorității Naționale de Integritate, Sofianu a indicat că deține o vilă, un apartament și un teren extravilan. Detalii, AICI

MÂNA DREAPTĂ A COLONELULUI


screen-shot-2018-12-07-at-16-10-05

Denis Mihaiescu

Denis Mihaiescu, 39 de ani, este șeful Secției sisteme operative de radiocomunicații din cadrul MAI.

De fapt, secția în care activează Mihaiescu face parte din Serviciul Tehnologii Informaționale a MAI care este cunoscut publicului larg, în special, pentru eliberarea cazierelor judiciare.

În ultima declarație de venit, Mihaiescu a menționat că este co-proprietarul unei case de locuit, a unui teren intravilan, și deține trei automobile.

BANI DE LA UE


Colonelul Sofianu și subalternul său, Mihaiescu, au fost implicați direct în coordonarea unui proiect transfrontalier finanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul se numește „Cross Border Infrastructure”, iar unul din obiectivele de bază a fost acela de a dezvolta o infrastructură de telecomunicații (date și voce) între Republica Moldova și România. Acest proiect, în care s-a implicat Ministerul de Interne de la Chișinău, s-a desfășurat în perioada 2013-2016, având un buget de 3 milioane de euro, dintre care 2,7 milioane — reprezintă finanțarea Uniunii Europene, iar 0,3 milioane — constituie contribuția Guvernului Republicii Moldova.

În 2014, Sofianu a fost numit oficial coordonatorul proiectului, iar după ce a plecat din funcție în locul său a venit Mihaiescu.

În cadrul proiectului au avut loc mai multe achiziții, printre care: servicii de consultanță și instruiri în R. Moldova și în România, echipamente speciale și costuri de mentenanță a automobilelor (procurare de motorină, pneuri, asigurări auto).

CĂLĂTORIILE FICTIVE PE RUTA CHIȘINĂU-BUCUREȘTI


Oficial, în perioada februarie 2014 — martie 2015, Sofianu și Mihaiescu au călătorit la București în total de 19 ori.

Deplasările de serviciu au fost făcute în cadrul activităților din proiectul „Cross Border Infrastructure”.

Potrivit procurorilor, Sofianu a prezentat în contabilitatea MAI documente fictive, inclusiv biletele de avion electronice şi confirmările de achitare a acestora care în realitate nu au fost procurate şi valorificate.

Mai exact, cei doi făceau rezervări on-line pentru curse de avion tur-retur pe ruta Chișinău-București. Însă, în realitate, ei mergeau la București cu automobilul de serviciu sau cu trenul, doar de câteva ori s-au deplasat cu avionul, iar într-un caz nu s-au deplasat deloc.

În urma acestei scheme, bugetul MAI a fost prejudiciat cu 103.491 de mii de lei.

CALENDARUL DEPLASĂRILOR DE SERVICIU „CROSS BORDER”


5 februarie 2014. Denis Mihaiescu pleacă la București cu trenul și se întoarce peste două zile la Chișinău cu același mijloc de transport. Însă, în documentele prezentate la contabilitatea MAI pentru confirmarea cheltuielilor, acesta a inclus un bilet electronic de avion în sumă de 4.837 lei.

19 martie 2014. Feodosii Sofianu pleacă spre București cu un automobil și se întoarce la Chișinău pe 23 martie 2014 cu aceeași unitate de transport.

În documentele de decontare el a indicat că în această perioadă a traversat frontiera cu avionul. Astfel, MAI a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5.330 lei.

7 aprilie 2014. Sofianu și Mihaiescu pleacă împreună la București cu un automobil marca BMW și peste două zile se întorc la Chișinău cu avionul. În documentele de decontare aceștia au indicat că ambele călătorii tur-retur au fost făcute pe cale aeriană.

8 mai 2014. Sofianu zboară la București și se întoarce în aceiași zi cu un automobil. Însă în documentele contabile, acesta menționează că a ieșit și a intrat în țară cu avionul, fapt contrazis de informațiile de la Poliția de Frontieră.

14 mai 2014. Sofianu se deplasează la București, iar a doua zi se întoarce la Chișinău cu un automobil. În ordinul de deplasare el indică că a călătorit cu avionul, încasând 5.656 lei din contabilitatea MAI.

28 august 2014. Mihaiescu pleacă cu avionul și se întoarce de la București cu automobilul. În actele de decontare acesta a menționat în mod eronat că a intrat în țară cu avionul, încasând suplimentar din contabilitatea instituției de drept suma de patru mii de lei.

1 septembrie 2014. Sofianu înregistrează o deplasare fictivă la fel ca cea a lui Mihaiescu din 28 august.

11 septembrie 2014. Mihaiescu și Sofianu traversează frontiera cu automobilul și se întorc a doua zi cu avionul. Deplasarea a fost trecută în documente ca find efectuată pe cale aeriană în ambele direcții.

18 noiembrie 2014. Sofianu iese și intră în țară cu un autovehicul. Însă, în documentele de decontare a trecut — deplasare cu avionul, încasând din contabilitate 9.535 de lei.

3 decembrie 2014. Mihaiescu procedează la fel cum a făcut șeful său pe 18 noiembrie.

22 decembrie 2014. Sofianu s-a deplasat în România cu automobilul de serviciu — marca Ford Kuga și s-a întors în țară cu același automobil. În ordinul de deplasare a menționat că de fapt a călătorit cu avionul, încasând suplimentar din bugetul de la Interne suma de 6.815 lei.

28 ianuarie 2015. Sofianu și Mihaiescu ies din țară pe cale terestră și se întorc la Chișinău în zile diferite, însă tot cu automobilele. Cu toate acestea, în documentele financiare, ambii au indicat că s-au deplasat cu avionul.

10 februarie 2015. Sofianu și Mihaiescu pleacă în România cu automobilul de serviciu și se întorc a doua zi cu același transport. În documente au menționat că au călătorit cu avionul.

25 februarie 2015. Mihaiescu nu a înregistrat nicio ieșire sau intrare în țară. Însă, în baza ordinului de deplasare pentru perioada 25-26 februarie 2015, acesta a prezentat drept confirmare un bilet de avion electronic în sumă de șase mii de lei.

4 martie 2015. Sofianu iese din țară cu automobilul de serviciu și se întoarce a doua zi la bordul unui avion. Deplasarea tur-retur a fost raportată ca fiind făcută pe cale aeriană, încasând suplimentar din contul MAI 3.505 lei.

Denis Mihaiescu: Din punctul meu de vedere, și așa cum am scris în explicații, ele (deplasările — n.r.) au fost executate. Ce a stat în spatele lor eu nu cunosc. Pentru mine ele erau legale și erau executate.

DEPLASĂRI FICTIVE PE TERITORIUL ȚĂRII


În cadrul Proiectului „Cross Border Infrastructure” erau prevăzute și deplasări de serviciu ale angajaților MAI pe teritoriul Republicii Moldova.

Conform informaților din ancheta penală, colonelul Sofianu a contrasemnat și ordinele de deplasare ale șapte subalterni din care reiese că aceștia s-ar fi deplasat în diferite raioane. În realitate subalternii săi se aflau în birourile lor.

În urma acestor decontări fictive ale cheltuielilor de deplasare au fost scoși din contabilitatea MAI peste 50 de mii de lei.

Procurorii Anticorupție susțin că banii au fost utilizați de Sofianu în interes personal pentru diverse reparații, adaos necuvenit la salariul de bază pentru subalterni, iar o parte din bani au ajuns în mâinile sale.

Sergiu Alexandrov, un polițist din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale avea în 2015 un salariu lunar de 4.500 de lei. Acesta le-a povestit anchetatorilor cum primea bani din contabilitate fără ca să facă vreo deplasare de serviciu în cadrul proiectului „Cross Border Infrastructure”.

Conform programului, urmau a fi efectuate deplasări în teritoriu pentru identificarea locațiilor unde urmau a fi instalate turnurile de radiocomunicație. După ce au fost identificate locațiile se verifica modul în care sunt instalate turnurile. În perioada când a făcut parte din grupul de lucru în careva deplasări nu a fost deși în fiecare lună, până în aprilie 2015, la indicația lui Denis Mihaiescu se prezenta la contabilitatea MAI de unde, de circa 4-5 ori, a ridicat banii pentru deplasări în teritoriu, lunar câte 975 de lei, pe care, ulterior, i-a transmis lui Mihaiescu […]” — este un fragment din mărturia depusă de polițistul Sergiu Alexandrov.

Un alt angajat din cadrul Serviciului Tehnologii Informaționale, Vitalie Mustafenco, care a făcut parte din grupul de lucru în cadrul proiectului transfrontalier a explicat și el cum erau colectați banii.

Vitalie Mustafenco (fragment din mărturia atașată la dosar): „În cadrul respectivului proiect urma să se deplaseze pe teritoriul Republicii Moldova, să verifice modul în care se petrec lucrările. În teritoriu nu a fost niciodată, permanent aflându-se în sediul MAI. Prin luna august 2014, împreună cu Pircovschi Dmitri, specialist al secției radiocomunicații operative, a mers în contabilitatea MAI unde a semnat pentru faptul… precum că a mers în deplasare, pentru care a primit 975 de lei. Tot atunci, suma respectivă, la solicitarea lui Pircovschi Dmitri, i-a transmis-o acestuia, spunând că urmează să o dea mai departe domnului Sofianu Feodosii, însă pentru ce anume nu cunoaște”.

CONFERINȚA DE PRESĂ


Pe 21 septembrie 2016, conducerea Serviciului Tehnologii Informaționale a ieșit în fața camerelor de luat vederi pentru a vorbi despre rezultatele proiectului „Cross Border Infrastructure” (Detalii, AICI).

sursa-mai-md

(dreapta) Denis Mihaiescu, alături de actualul șel al STI, Andrian Șova, la conferința din 21 septembrie 2016. Foto: mai.gov.md

La acest eveniment a participat și Denis Mihaiescu, în calitate de coordonator de proiect, dar nimeni nu a suflat o vorbă despre deplasările fictive.

Secretarul de stat, Alexandru Larionov, ne-a spus printr-o scrisoare oficială că în cadrul proiectului „Cross Border Infrastructure” — conducerea MAI nu a înregistrat careva deficiențe de management, însă „în cadrul controlului efectuat de Inspecția Financiară au fost constate și înlăturate unele nereguli cu privire la gestionarea rațională a mijloacelor financiare alocate din sursele externe”.

DOSARUL COLONELULUI


Viorel Morari, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, ne-a comunicat în scris că, dosarul penal pe numele lui Sofianu a fost pornit pe 7 iulie 2015.

Temei pentru începerea urmării penale a servit sesizarea Serviciului protecție internă și anticorupție al MAI privind utilizarea abuzivă de către unii angajați ai Direcției comunicații operative a STI a MAI a mijloacelor bănești achitate din contabilitatea MAI pentru deplasările efectuate în cadrul proiectului Cross Border Infrastructure”, a menționat Morari.

În aprilie 2018, procurorii au expediat dosarul colonelului în instanța de judecată. Sofianu a ajuns pe banca acuzaților în calitate de inculpat, iar Mihaiescu — martor pe dosar.

Procurorii anticorupție ne-au spus că, Mihaiescu a primit statut de martor „deoarece a declarat despre ilegalitățile șefului său”.

Denis Mihaiescu: Ce ține de mine, într-adevăr am fost invitat ca martor. Am depus niște mărturii și am fost preîntâmpinat despre ne-dezvăluirea informațiilor. Atât.

În fața magistraților, Sofianu și-a recunoscut vina, fiind condamnat la o amendă penală în sumă de opt mii de lei.

Totodată, colonelul a fost obligat să întoarcă în contabilitatea MAI suma prejudiciată — 158.392 de lei și să plătească statului 25.200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Detalii, AICI

În iulie 2018, Sofianu a transferat în contul MAI suma de 158.392 de lei, a precizat Andrei Chirca, șeful Secției resurse umane din cadrul MAI. Detalii, AICI

Dorin Recean, ex-ministrul Afacerilor Interne: Odată ce el a fost condamnat pentru ceva, înseamnă că s-au găsit motive. Nu știu, nu știu ce să zic la subiectul acesta […]. Îmi este greu pentru că nu am pătruns în detalii și nu am urmărit subiectul.

Contactat de RISE Moldova, colonelul Sofianu nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre.

Nici avocatul lui Sofianu, Petru Munteanu, nu a dorit să ne ofere un comentariu legat de dosarul colonelului: „Nu pot să vorbesc cu Dvs. prin telefon”.

Reporter: Am putea să ne întâlnim ca să discutăm?

Petru Munteanu: Nu, nu, nu! Eu nu am consimțământul clientului.

Reporter: El este în țară?

Petru Munteanu: Nu știu, mă scuzați!

Instituțiile publice care au refuzat să ne ofere date complete la solicitările de informații de interes public, la etapa de documentare a acestui subiect:

  • Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Prin scrisoarea semnată de Ghenadie Pavliuc, vicepreședintele instanței, a refuzat să ne ofere acces la sentința originală (personalizată) prin care a fost condamnat colonelul Sofianu.
  • Ministerul Afacerilor Interne, Secția resurse umane. Prin scrisoarea semnată de Andrei Chirca, șef de secție, a refuzat, în mod repetat, să ne spună ce funcții a deținut Sofianu în MAI, inclusiv a evitat să ne răspundă punctual și la alte întrebări de interes public. Inițial, Chirca a refuzat să examineze solicitarea de informație, iar ulterior ne-a oferit un răspuns incomplet.

Iurie SANDUȚA


Acest material a fost realizat cu suportul OPEN Media Hub din fondurile Uniunii Europene.


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS

КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ