Jumătate dintre cei aproape 60 de judecători care, acum trei ani, au obținut apartamente la preț redus în Chișinău le-au și vândut deja. O bună parte dintre ei, la nici un an de când le-au intrat în proprietate.
Locuințele, care trebuiau să-i asigure sau să le îmbunătățească judecătorilor condițiile de trai, s-au dovedit a fi „prea” mici pentru necesitățile unora, dorindu-și „altul, mai spațios”, în timp ce alții le-au găsit „vicii ascunse admise de către antreprenor”.
Printre cei care au vândut apartamentele obținute la un preț de două ori mai mic decât cel de piață sunt și judecători care dețin case de milioane, dar și doi magistrați judecați pentru implicare în „Spălătoria rusească”.
În 2014, pe trei terenuri puse la dispoziție de Primăria mun. Chișinău a început construcția mai multor blocuri ale căror scop declarat era asigurarea cu locuințe a angajaților din sistemul judecătoresc. Două șantiere – pe str. Romană și str. Ceucari, au demarat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar unul – pe str. Hristo Botev, la cea a Judecătoriei sect. Râșcani.
Magistrații au fost selectați inclusiv pentru că, oficial, „nu dispun de spaţiu locativ în raza mun. Chişinău” sau „dispun de un spaţiu locativ insuficient”, dar și pentru că au copii și, la asigurarea lor „cu spațiu locativ, urmează să contribuie părinții”. E adevărat că, nici oferta nu era de neglijat – în medie, în jur de 350 de euro pentru un metru pătrat. Practic, de două ori mai ieftin decât prețul de piață, din care cauză le-am numit generic – apartamente preferențiale.
⭆ CSM și Judecătoria sect. Râșcani au pus la dispoziția companiilor de construcții Basconslux și Exfactor-Grup terenuri obținute de la Primăria mun. Chișinău.
⭅ La schimb, companiile le-au oferit angajaților din sistemul judecătoresc o anumită cotă din suprafața totală a apartamentelor: str. Romană – 57%, str. Ceucari – 40% și str. Hristo Botev – 23%, și un preț redus: 360 de euro/m.p. și 300 de euro/m.p. (la ultimul etaj al blocului de pe str. Hristo Botev).
Iar din 2017, atunci când au fost date în exploatare blocurile, și până în prezent, un judecător și-a donat apartamentul, trei le-au cesionat și cel puțin 28 le-au vândut.
.
STARTUL SEZONULUI 2020
Cea mai recentă tranzacție de vânzare a înregistrat-o Boris Talpă de la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari. Magistratul a vândut apartamentul preferențial de 70 de metri pătrați din blocul de pe str. Ceucari la mijlocul lunii mai. (Detalii, AICI) Locuința l-a costat puțin peste 26 de mii de euro, (Detalii, AICI) iar prețul de vânzare ar urma să devină public abia la anul, după ce magistratul își va depune la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) declarația de avere pe 2020.
Boris TALPĂ: Declarația am s-o fac la anul, așa că poate vă uitați la anul și o să scrieți prețul la anul, dacă nu vă supărați.
Iar la două săptămâni de la tranzacție, Boris Talpă a mai vândut încă un imobil. E vorba de un apartament de 50 de metri pătrați din Chișinău pe care familia magistratului o privatizase încă în 1996. Detalii, AICI
Boris TALPĂ: Am doi copii mari – băiatul are 24 de ani și fata are 14, […] și amândoi erau într-o odaie destul de mică și cam apăreau certuri, și chiar dacă treceam în partea cealaltă [în apartamentul de pe str. Ceucari], în alte două odăi, nu se rezolva situația. […] Și am fost nevoiți să vindem și apartamentul acesta [de pe str. Ceucari], și apartamentul unde trăiam împreună cu mama, și acum suntem în căutare la un spațiu ceva mai mare. Ne gândim poate să luăm o casă. Asta e ideea, nu ca să fac bani sau altceva.
În șirul tranzacțiilor cu apartamente preferențiale, Talpă a fost precedat de Gheorghe Mîțu, acum judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Mîțu și-a vândut locuința în prima săptămână din martie a acestui an. O contractase încă pe când activa la Judecătoria sect. Râșcani, se află în blocul de pe str. Hristo Botev, are 80 de metri pătrați și l-a costat 29 de mii de euro. Detalii, AICI și AICI
Și în cazul lui, prețul tranzacției ar urma să apară abia în declarația de avere pe 2020, pe care magistratul urmează să o depună la ANI la începutul anului viitor. De menționat că, apartamentul preferențial e unicul imobil pe care judecătorul l-a declarat la ANI în ultimii șase ani. Detalii, AICI
Gheorghe MÎȚU: Cu banii pe care i-am obținut din vânzare mi-am cumpărat alt bun, adică i-am investit în construcția altui bun imobil, [tot în Chișinău]. Și faptul dat o să fie reflectat în declarația cu privire la avere și interese pentru anul 2020. […] Atât prețul vânzării, cât și valoarea bunului cu care a fost cumpărat.
Tot în prima săptămână, doar că cea din februarie a acestui an, și-a vândut apartamentul de pe str. Hristo Botev și Veronica Negru. Locuința are 75 de metri pătrați și a costat-o puțin peste 26 de mii de euro. (Detalii, AICI și AICI) Nici în cazul ei nu știm costul tranzacției, pentru că informația dată ar urma s-o declare la ANI în 2021.
Magistrata era la Curtea de Apel Chișinău când a obținut dreptul la un apartament preferențial, dar nu pe filiera CSM, ci pe cea a Judecătoriei sect. Râșcani. Motivul: „a activat la Judecătoria sect. Râșcani mai mult de 12 ani, precum și are doi copii la întreținere, care urmează a fi asigurați cu spațiu locativ”.
La acel moment, Negru deținea în Chișinău un apartament de peste 80 metri pătrați și un spațiu comercial de circa 125 metri pătrați, pe care l-a cumpărat în 2011 și pe care urmează să-l plătească, în rate, până în 2021. Între timp, îl dă în arendă și, în ultimii opt ani, a încasat de pe el în jur de jumătate de milion de lei. Detalii, AICI
La 9 iunie, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, Octeabrina Popa, i-am expediat judecătoarei un demers în care am întrebat-o despre condițiile în care a vândut apartamentul de pe str. Hristo Botev și prețul tranzacției, dar până la publicarea materialul așa și nu am primit un răspuns.
Iar cel care a deschis sezonul vânzărilor de apartamente preferențiale în 2020 este Ghenadie Pavliuc. A făcut-o tot în prima săptămână, doar că din ianuarie. (Detalii, AICI) Spre deosebire de colegii lui, actualul vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a reușit să declare tranzacția în declarația de avere pentru 2019. Astfel, Pavliuc a încasat 35 de mii de euro pentru apartamentul său de 66 de metri pătrați din blocul de pe str. Ceucari și pentru care a plătit circa 21 de mii de euro. Detalii, AICI și AICI
Ghenadie PAVLIUC: L-am vândut ca să procurăm altul, mai spațios. Ăsta a fost motivul, nu din alte considerente. […] Eu de fapt inițial am spus că apartamentul ăsta, care a fost, e pentru copii. Și vrem ca, din sectorul cela (Râșcani, cartierul Poșta Veche), să-l aducem mai aproape de noi. […] Acum identificăm un alt apartament […] și în curând chiar o să aibă loc schimbul.
Când a fost selectat de CSM printre beneficiarii de apartamente preferențiale, Pavliuc lucra la Judecătoria sect. Buiucani și avea deja în proprietate o casă de 150 de metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sect. Ciocana.
.
CAMPIONII
Dorel Musteață este campion absolut printre magistrații care au scăpat de apartamentele preferențiale. El a avut nevoie doar de o zi ca să-l vândă, un timp record comparativ cu ceilalți colegi de breaslă. Calculul l-am făcut reieșind din data încheierii actului de primire-predare a locuinței (document prin care persoana devine efectiv proprietarul locuinței) și data semnării contractului de vânzare. Detalii, AICI
Judecătorul și-a vândut locuința de 77 de metri pătrați din blocul de pe str. Romană în aprilie 2017 și a declarat că a încasat pe el circa jumătate de milion de lei, echivalentul a nici 25 de mii de euro, la cursul de atunci. Adică exact cu cât l-a cumpărat. Cel puțin asta a indicat Musteață în declarația sa de avere. Detalii, AICI și AICI
Dorel MUSTEAȚĂ: Cu cât am convenit, atât a fost prețul.
În 2014, când CSM l-a inclus în lista judecătorilor care vor beneficia de apartamente preferențiale, Musteață lucra la Anenii Noi și declarase un apartament, o casă, un teren pentru construcții, două terenuri extravilane și 12 terenuri agricole. (Detalii, AICI) De atunci, Musteață a fost transferat la Judecătoria Chișinău și detașat la CSM.
Dorel MUSTEAȚĂ: Eu personal, familia mea, nu avea apartament la momentul acela. Activam la Anenii Noi, locuiam în Chișinău, în apartamentul pe care soția l-a dobândit [prin donație] cu mult înainte de căsătorie. […] Dacă vă uitați în declarația mea de avere, am și terenuri de pământ, și casă, care se află la țară, deoarece am primit moștenire de la părinți. Dar, la momentul acela, eu n-am avut niciun apartament care să fie dobândit în timpul căsătoriei.
Spre deosebire de colegul ei Musteață, Ecaterinei Palanciuc i-a luat două zile ca să-și vândă apartamentul, clasându-se, astfel, pe poziția a doua în top. (Detalii, AICI) Amplasat în blocul de pe str. Ceucari și cu o suprafață de 91 de metri pătrați, judecătoarea a încasat oficial pentru el circa 550 de mii de lei, echivalentul a 27 de mii de euro. (Detalii, AICI) Prețul declarat coincide cu evaluarea oficială a Cadastru, fiind aproape de două ori mai mic decât cel de piață și chiar mai mic decât valoarea pe care Palanciuc însăși a indicat-o în declarația de avere pentru anul 2017. Detalii, AICI
De când a fost inclusă de CSM în lista beneficiarilor de apartamente preferențiale, Palanciuc a fost mutată de la Judecătoria sect. Centru la Curtea de Apel Chișinău. În ultimii ani, familia magistratei a moștenit sau a primit donație două apartamente de peste 70 de metri pătrați fiecare și jumătate dintr-un apartament de 69 de metri pătrați. Toate trei locuințe se află într-un singur bloc din orășelul Ialoveni. Detalii, AICI
Și Ecaterinei Palanciuc i-am expediat întrebările prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel Chișinău, încercând să precizăm condițiile în care și-a înstrăinat apartamentul preferențial și cum se explică diferența dintre prețul cu care l-a cumpărat față de cel cu care l-a vândut. S-a întâmplat asta la 12 iunie, dar așa și încă nu am primit un răspuns.
Pentru vânzarea apartamentului într-un termen de trei zile, ultimul loc pe podium i-a revenit Liliei Lupașco. Magistrata, transferată între timp de la Judecătoria sect. Râșcani la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar în aprilie curent desemnată să asigure interimatului funcţiei de vicepreşedinte al sediului Râșcani, a obținut locuință la preț preferențial în blocul din str. Hristo Botev. Mai exact, aceasta a optat pentru două apartamente cu o odaie, ca „să-i asigure pe cei doi copii aflați la întreținere”.
Doar că urmașii magistratei n-au mai apucat să se bucure de ele. Pe unul l-a cesionat în 2016 cu aproape 16 mii de euro, pe când construcția blocului încă era în toi. (Detalii, AICI și AICI) Pe al doilea l-a luat oficial în primire pe 14 iulie 2017, ca peste trei zile să semneze contractul de vânzare-cumpărare. Detalii, AICI
Suma tranzacției – o enigmă. Lupașco nu a declarat la ANI că ar fi încasat ceva de pe urma celui de-al doilea apartament în care a investit circa 16 mii de euro și care, în 2017, i-a dispărut subit din declarația de avere. (Detalii, AICI) Anterior, aceasta ne-a asigurat că a „declarat absolut tot […] Nu prea cred că ați verificat datele.”
.
APARTAMENTELE FANTOMĂ
Conform declarațiilor de avere pe care le-au depus la ANI, nici magistratele Oxana Robu și Natalia Sandu, ultima devenită între timp Moldovanu, nu și-au vândut apartamentele obținute în blocul de pe str. Romană. Datele cadastrale arată, însă, exact viceversa.
În cazul Nataliei Moldovanu, magistrata de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a preluat cheile unui apartament de aproape 50 de metri pătrați în septembrie 2017, iar un an mai târziu le-a și cedat. Detalii, AICI
Natalia MOLDOVANU: Era prea mic pentru noi. La mine familia s-a mărit și noi fizic nu încăpeam acolo.
Cât a încasat judecătoarea din această tranzacție, nu e clar. În declarația pe 2018 – anul în care a semnat contractul de vânzare-cumpărare, apartamentul respectiv încă mai figura în lista proprietăților deținute. Valoarea declarată – 17.424 de euro. Detalii, AICI
Natalia MOLDOVANU: Totul este indicat acolo.
În rest, judecătoarea, aflată acum în concediu de maternitate, mai declară doar 4/10 dintr-o casă de 136 de metri pătrați, cotă-parte pe care o deține soțul ei. Aceeași proprietate a indicat-o și în 2014, când CSM a inclus-o în lista judecătorilor care vor beneficia de apartamente preferențiale. Detalii, AICI
Blocul de pe str. Ceucari // Foto: Roman Filippov/RISE Moldova
Și Oxana Robu a obținut un apartament preferențial în blocul din str. Romană, doar că unul mai mare – de 70 de metri pătrați, în care a investit circa 25 de mii de euro. (Detalii, AICI) Conform extraselor cadastrale, judecătoarea și-a primit locuința în primăvara lui 2017, iar în toamna următorului an a vândut-o. Detalii, AICI
Oxana ROBU: În legătură cu situația familială – îmbolnăvirea gravă în 2018 a membrului de familie, petrecerea investigațiilor medicale și a tratamentelor costisitoare, necesitatea achitării studiilor copilului pentru perioada 2018-2019, am fost nevoită să înstrăinez apartamentul.
Tranzacția nu se regăsește la rubrica „Venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile” din declarația de avere pe 2018 a lui Robu, – acolo unde, „în mod normal, corect”, ar trebui să fie indicat, după cum ne-a explicat un reprezentant ANI, – iar apartamentul preferențial pur și simplu a dispărut de la categoria „Bunuri imobile”. În schimb, judecătoarea ne-a asigurat că a indicat venitul obținut din vânzarea apartamentului, doar că a făcut acest lucru „la capitolul V” al declarației.
Din capitolul respectiv, „Active financiare în țară și/sau în străinătate”, aflăm că magistrata deține „numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește suma a 15 salarii medii pe economie” – toate detaliile fiind hașurate de ANI, dar și că are un depozit bancar de 40 de mii de euro. Detalii, AICI
Conform declarației ei de avere, depozitul bancar a fost deschis în septembrie 2018, la exact două săptămâni de când a semnat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului preferențial. Deși am întrebat-o expres la ce preț a vândut apartamentul de pe str. Romană și dacă cei 40 de mii de euro provin din tranzacția cu bunul respectiv, Robu a evitat un răspuns direct.
Acum magistrata activează la Curtea de Apel Chișinău, unde a fost transferată de la Judecătoria sect. Ciocana. În ultima ei declarație de avere, pe anul 2019, ea indică doar o casă de 65 de metri pătrați. (Detalii, AICI) Extrasele cadastrale arată că locuința cu două nivele a fost construită în 2012, pe același teren cu casa părinților magistratei. Tot ei au figurat proprietari până în iulie 2015, când au donat-o nepotului lor, adică fiului Oxanei Robu. S-a întâmplat la patru luni după ce, oficial, casa a fost dată în exploatare. De facto, e vorba de aceeași casă în care magistrata locuia când CSM a decis să-i acorde un apartament preferențial.
.
JUDECĂTORII DIN LAUNDROMAT
Sergiu Lebediuc lucra la Judecătoria Militară Chișinău și locuia într-un apartament de 64 de metri pătrați, înscris pe părinți, când l-a contractat pe cel preferențial. Are 71 de metri pătrați, se află în complexul locativ de pe str. Ceucari și l-a costat pe magistrat circa 26 de mii de euro. (Detalii, AICI) Însă Lebediuc i-a fost proprietar doar o lună și 11 zile. Detalii, AICI
Contactat telefonic, magistratul ne-a spus că, deși avea nevoie de apartamentul respectiv – „nu știu dacă știți, dar locuiam nu numai în apartamentul părinților, dar și împreună cu părinții”, – a ajuns să-l vândă din cauza mai multor probleme, inclusiv financiare, de serviciu și personale.
Sergiu LEBEDIUC: Eu nu am avut resurse financiare și am luat credit ca să-l pot procura. […] Apoi s-au început problemele […] și am ajuns cu fundul gol pe gheață, cum se zice în popor. Deja, neavând niciun leu în buzunar, nici tu salariu, posibilitate de a te angaja undeva, cum poți să plătești creditul?! Și am fost nevoit să-l dau, să mă achit cu banca și să închid întrebarea.
Nu am putut să verificăm cu cât magistratul a vândut apartamentul, pentru că în 2016 a fost suspendat din funcție de CSM și, respectiv, de atunci nu a mai depus declarații de avere la ANI. Verbal, Lebediuc ne-a spus că l-a dat „foarte ieftin”, ca să nu fie nevoit să caute mult timp cumpărători.
Sergiu LEBEDIUC: Eu l-am dat așa, mai pe degeaba. Vreo patru sute și ceva [de mii de lei] a ieșit. Am achitat acolo și procentul și tot [la bancă] și a rămas copeici. O mie de euro sau oleacă mai mult.
Iar suspendarea lui din funcție s-a făcut la cererea procurorului general interimar de atunci, Eduard Harunjen. S-a întâmplat în toamna lui 2016 când, alături de alți peste 10 judecători și foști judecători, Lebediuc a fost reținut și, ulterior, acuzat că ar fi pronunţat cu bună-ştiinţă o hotărâre, sentinţă, decizie sau încheiere contrară legii. (Detalii, AICI) Dosarul se află încă în prima instanță, următoarea ședință de judecată fiind programată azi, 29 iunie 2020.
Conform unei note informative a Curții Supreme de Justiție, în 2011, pe când activa la Judecătoria Comrat, Lebediuc a admis mai multe încălcări la emiterea unei ordonanțe prin care a dispus ca două companii rusești să restituie unei firme britanice o datorie de 300 de milioane de dolari. Documentul semnat de Lebediuc este parte a operațiunii care a devenit ulterior cunoscută sub denumirea de „Spălătoria rusească”.
Victor MAZNIUC, avocatul lui Sergiu Lebediuc: Eu, ca apărător, consideră că acolo [în dosar] nu există nimic, nici cât e negru sub unghie, cu privire la acuzațiile aduse. Nici legal, nici probatoriu, nici bun simț. Asta e poziția noastră. […] E un dosar cu tentă politică și toți se hrănesc din dosarul ăsta.
Și, Serghei Popovici, fost coleg cu Lebediuc la Judecătoria Comrat, a obținut un apartament preferențial de 77 de metri pătrați, doar că în blocul de pe str. Romană. Conform documentelor, l-a păstrat opt luni din momentul în care i-a intrat oficial în proprietate, după care l-a vândut. Detalii, AICI
Însă, după cum ne-a explicat magistratul, în realitate el a cedat apartamentul încă înainte să înceapă construcția blocului, pentru că „nu aveam atunci bani”. Respectiv, „m-am înțeles cu un cumetru care avea bani și l-am vândut lui. […] Eu practic am vândut locul, construcția, ori cum să spun. […] El ca atare a pus la construcție”.
Înainte de asta, Popovici obținuse de la autoritățile locale din Comrat un apartament de serviciu de 53.7 metri pătrați pe care, după ce l-a privatizat, la fel l-a vândut. Deja cu banii obținuți din înstrăinarea celor două locuințe, a investit într-un apartament de 75 de metri pătrați „la Buiucani, în care trăiesc și în prezent”.
Serghei POPOVICI: Asta și a fost ideea. […] – din astea două apartamente am cumpărat unul. […] Mie nu-mi plac apartamentele în Centru. Eu sunt chișinăuian și știu ce înseamnă apartament în Centru. Mai ales la traseul acela…
Nici în cazul lui nu am putut să verificăm cu cât a vândut apartamentul din strada Romană, pentru că, la fel ca Lebediuc, și Popovici a fost suspendat din funcție de CSM în 2016 și, respectiv, de atunci nu a mai depus declarații de avere la ANI.
Serghei POPOVICI: Țin minte că [am dat pe apartamentul din str. Romană] ori 27 de mii de euro, sau poate ceva mai mult, dar precis până la 30 de mii. […] L-am vândut cu nouă mii [de euro] mai mult [decât l-am cumpărat]. Pe timpul acela el costa mai mult, dar eu l-am vândut pentru că nu aveam parale.
Iar similaritățile cu fostul coleg de la Comrat nu se opresc aici. Ca și Lebediuc, și Popovici are dosar penal pentru că ar fi pronunţat cu bună-ştiinţă o hotărâre, sentinţă, decizie sau încheiere contrară legii. (Detalii, AICI) Ceea ce l-a băgat în vizorul oamenilor legii sunt două ordonanțe, similare cu cea emisă de Lebediuc, prin care câteva firme din Federația Rusă erau obligate să returneze unor companii din Marea Britanie împrumuturi totale de 1,2 miliarde de dolari.
Ulterior, procurorii anticorupție aveau să constate că, astfel, Popovici „a înlăturat obstacole la realizarea infracțiunii de spălare de bani din Federația Rusă în alte state”.
Și în cazul lui, dosarul se află în prima instanță, iar următoarea ședință de judecată este programată pentru data de 7 iulie 2020.
Gheorghe ULIANOVSCHI, avocatul lui Serghei Popovici: Poziția [noastră] e că [el] absolut ilegal a fost tras la răspundere penală, adică a fost pus sub învinuire. Și acum suntem la etapa – instanța să hotărască.
.
DIN PREFERENȚIAL, ÎN MILIONAR
Și pentru că, în esență, unul dintre scopurile apartamentelor preferențiale era îmbunătățirea condițiilor de trai pentru magistrați, unii exact asta au și făcut. Un exemplu e Dorin Dulghieru, acum vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care a ajuns să locuiască într-un apartament de 168 de metri pătrați.
Mutatul la casă nouă a magistratului a fost precedat și antecedat de două vânzări de apartamente, inclusiv unul preferențial, tranzacții care au însumat aproximativ 1,2 milioane de lei, cifră practic similară cu valoarea achiziției de 168 de metri pătrați.
Dorin DULGHIERU: Eu am înstrăinat apartamentul de la Consiliu[l Superior al Magistraturii], apartamentul pe care l-am avut eu și, respectiv, am luat ca să-mi îmbunătățesc condițiile de trai. Am mizat pe faptul ca să am o suprafață mai mare,[…] ținând cont că am doi copii care trebuiau separați. […] Adică nu am folosit banii în altceva, decât tot pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Asta e esența.
Cronologic, tranzacțiile imobiliare au decurs în felul următor:
Aprilie 2014: Dorin Dulghieru este inclus de CSM în lista beneficiarilor de apartamente preferențiale. Detalii, AICI
Ianuarie 2017: Magistratul vinde un apartament de 74 de metri pătrați din sect. Ciocana al capitalei pe care-l avea încă din 2010. Suma declarată a tranzacției – 414.183 lei (circa 19 mii de euro), adică exact valoarea cadastrală. Detalii, AICI și AICI
Ianuarie 2017 (11 zile diferență de tranzacția precedentă): Dulghieru semnează contractul de cumpărare a unui apartament de 168 de metri pătrați din sect. Râșcani al capitalei. Valoarea cadastrală a locuinței – 1.127.740 de lei (circa 52 de mii de euro). Detalii, AICI și AICI
Mai 2017: Magistratul primește oficial cheile apartamentului preferențial. Are 87 de metri pătrați, se află în blocul de pe str. Romană și l-a costat 31.500 de euro. Detalii, AICI și AICI
Martie 2018: Dulghieru vinde apartamentul preferențial cu 41 de mii de euro. Detalii, AICI
Dorin DULGHIERU: Vă dați seama că eu nu aveam banii necesari ca să procur apartamentul care l-am procurat. M-au ajutat rudele, chestii și așa mai departe, după care am înstrăinat apartamentul de pe str. Romană și m-am clarificat cu datoriile, împrumuturile.
Blocul de pe str. Ceucari // Foto: Roman Filippov/RISE Moldova
Oarecum similar cu Dulghieru a procedat și Valeri Efros. În 2014, când a fost inclus în listă de CSM, magistratul lucra la Judecătoria sect. Centru din Chișinău și nu declara niciun imobil, cu excepția unui teren agricol de 7 ari moștenit de soția acestuia. Detalii, AICI
În blocul de pe str. Ceucari, Valeri Efros, promovat ulterior la Curtea de Apel Chișinău, a contractat un apartament de 90 de metri pătrați pe care a dat aproape 33 de mii de euro. (Detalii, AICI) L-a vândut în iunie 2017, la nici două luni de când îi intrase oficial în proprietate. (Detalii, AICI) Conform declarației de avere, a încasat pe el aproape 230 de mii de lei (circa 11 mii de euro). Adică de aproape trei ori mai puțin decât a plătit. Detalii, AICI
Valeri EFROS: L-am vândut eu cu mai scump. [… ] Nu mai țin minte ce-am indicat [în declarația de avere], dar nu cred că 200 de mii de lei. Trebuie să vă mai uitați.
Doar că, după ce și-a analizat propria declarație pe 2017 depusă la ANI, Efros a sugerat că el a indicat nu valoarea totală a tranzacției, așa cum o cere legea, ci „venitul care era în afară de suma care noi am investit-o”. Altfel spus, profitul înregistrat de pe urma vânzării apartamentului.
Iar în același an 2017, cu banii obținuți de pe urma vânzării apartamentului de pe str. Ceucari, la care a mai adăugat un împrumut contractat de soția sa, magistratul și-a cumpărat altă locuință. Se află într-un bloc din sect. Buiucani al capitalei, vizavi de Parcul Dendrariu. Are 86 de metri pătrați și l-a costat dublu față de cel preferențial – 1,3 milioane de lei (aproape 63 de mii de euro). Detalii, AICI și AICI
Valeri EFROS: De atâta și am vândut [apartamentul preferențial], pentru procurarea unui apartament în altă zonă, în care acum locuiesc.
Cu apartamentul de lângă Parcul Dendrariu în proprietate, potrivit declarației de avere, a și plecat Efros din sistem, după ce, în aprilie 2018, președintele Igor Dodon l-a eliberat din funcție, „conform cererii de demisie”.
.
AU RENUNȚAT ȘI NU PREA
Virgiliu Buhnaci era judecător în sect. Botanica când CSM l-a inclus în lista beneficiarilor. Acestuia i-a revenit un apartament de aproape 60 de metri pătrați în complexul locativ de pe str. Ceucari. (Detalii, AICI) În 2014, când a încheiat contractul de investiție, Buhnaci declara că deține o casă de 73 de metri pătrați și un apartament de 80 de metri pătrați amplasat în centrul Chișinăului și evaluat, oficial, la circa 40 de mii de euro. Detalii, AICI
Doar că, ulterior, magistratul renunță la apartamentul de pe Ceucari și încheie cu compania de construcție un alt contract. De data asta, Buhnaci bate palma pentru un apartament de 88 metri pătrați din blocul de pe str. Romană. Detalii, AICI
Virgiliu BUHANCI: Dispuneam la acel moment de un apartament cu două odăi, dar am doi copii de sex diferit, urmând a le asigura membrilor familiei condiții corespunzătoare de trai, inclusiv odăi separate copiilor. Deoarece apartamentul atribuit în blocul de pe str. Ceucari nu corespundea solicitărilor mele privind îmbunătățirea condițiilor locative, fiind și mai mic decât cel pe care îl dețineam, am purces la schimbul acestuia.
Blocul de pe str. Hristo Botev // Foto: Roman Filippov/RISE Moldova
Noul apartament l-a costat nici 32 de mii de euro și i-a intrat pe deplin în proprietate în octombrie 2017. (Detalii, AICI) Dar nu s-a ținut de el și, exact un an mai târziu, îl vinde cu peste 900 de mii de lei, adică 47 de mii de euro. (Detalii, AICI) Cumpărătorii sunt un cuplu care a apelat la o bancă și la proiectul guvernamental „Prima Casă” ca să preia de la judecător locuința de pe str. Romană.
Virgiliu BUHANCI: După transmiterea în natură a apartamentului atribuit […], am constatat mai multe vicii ascunse admise de către antreprenor, lichidarea cărora necesitau investiții suplimentare considerabile. Această circumstanță, în rezultat, a dus la ferma convingere despre oportunitatea înstrăinării acestui imobil cu scopul investirii surselor provenite din înstrăinarea imobilului într-un alt spațiu locativ care să corespundă cerințelor noastre.
Și Elena Covalenco, pe atunci judecătoare la Curtea Supremă de Justiție, urma să obțină o locuință pe filiera CSM. Nu s-a mai întâmplat, pentru că magistrata a refuzat s-o contracteze. „Nu mă aranja nici locul, nici apartamentul pe care l-am tras la sorți”, ne-a declarat anterior Covalenco.
Totuși, în cele din urmă se alege cu un apartament în blocul de pe str. Hristo Botev, pe motiv că, anterior, a deținut funcția de președintă a Judecătoriei sect. Râșcani și că, „în blocurile locative contractate de CSM, nu i-a fost alocat spațiu locativ”. Detalii, AICI
Astfel, la începutul anului 2018, Covalenco intră în proprietatea unui apartament de 80 de metri pătrați care a costat-o nici 29 de mii de euro. (Detalii, AICI și AICI) În toamna aceluiași an, îl vinde cu 50 de mii de euro, iar aproape două luni mai târziu pleacă din sistem. Detalii, AICI și AICI
Contactată telefonic, Elena Covalenco a ascultat întrebarea legată de cauza vânzării apartamentului și a închis, iar ulterior nu a mai răspuns la apelurile noastre.
Nicolae CUȘCHEVICI
A contribuit: Marcela ZĂMOSTEANU
Editor: Olga CEAGLEI
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Foto și grafică: Roman FILIPPOV
Acest subiect a fost realizat de RISE Moldova cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova și al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF), în cadrul proiectului „People of interest in the justice system of the Republic of Moldova”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul investigațiilor publicate.
