O scrisoare clasificată „strict confidențial” demonstrează subordonarea directă a procurorilor în fața oligarhului Vlad Plahotniuc. Documentul a fost redactat de procurorul-șef Ivan Diacov, acuzat, la rândul lui, de rakeții din brigada înarmată Iujnaia că ar fi încasat șpagă de la ei.
Un alt document cu stenograme și interceptări, obținut de RISE, dezvăluie legăturile criminale dintre grupările Patron și Borman cu deputatul Constantin Țuțu, campionul K1 care apără reședința de business a lui Plahotniuc.
(s) Constantin Țuțu și Vlad Plahotniuc (d) FOTO: plahotniuc.md
SCRISOAREA UMILINȚEI. 19 martie 2014. Ivan Diacov, procurorul municipiului Chișinău, scrie o scrisoare lui Vladimir Plahotniuc. Documentul este redactat într-un singur exemplar, fiind clasificat „strict confidențial”, deși reprezintă doar corespondența privată a unui procuror-șef cu un politician controversat.
Autorul i se adresează lui Plahotniuc, într-un registru de subordonare, cu rugăminți personale și justificări politice. Reclamațiile lui Diacov, descrise în document, împotriva unor colegi din Procuratură, scot la iveală jocurile de putere din această instituție.
„Stimate domnule Prim-Vicepreședinte! În ultima vreme, mai cu seamă în ultimul an, Dumitru Diacov, fratele meu, de nenumărate ori m-a invitat la discuții foarte neplăcute, învinuindu-mă, precum că eu duc o activitate care are impact negativ asupra imaginii Partidului Democrat și a Dvs personal. Eu am spus și repet de zeci de ori, că nu am avut și nu am, nici o atribuție la publicațiile difuzate în mass-media și care n-au fost semnate de mine, ori nu au fost date din numele meu. Argumentele mele precum că eu nu am nici o atribuție la toate publicațiile din mass-media la adresa unor procurori, nu sunt luate în seamă nici chiar de către actualul Procuror General. […] Mai mult ca atît, Vasile Gherasimenco, prin această scrisoare adresată Procurorului General, care e știut, că este reprezentant al Partidului Democrat, încearcă și urmărește țelul de a-l determina negativ pe Procurorul General în privința mea, prezentîndu-i lucrurile în așa fel, precum că eu lupt cu politica promovată de Partidul Democrat, lupt cu reprezentanții și adepții PD, precum și cu Procurorul General, iar în final cu Dvs. Dacă eu aș fi fost rău intenționat și aș fi avut scopul de a aduce prejudiciile care neîntemeiat mi se impută, fiți sigur, le-aș fi făcut profesionist și fără a lăsa careva momente de suspiciuni. Cineva are foarte mare interes ca lucrurile să fie prezentate anume așa. Eu am solicitat de mai multe ori întîlniri cu Dvs, care mi s-au promis, dar nu cunosc din ce motive nu s-au realizat. Păcat. Dacă ar fi avut loc măcar o discuție, poate toate suspiciunile și problemele erau de mult rezolvate. Cu profund respect, Procuror al municipiului Chişinău, Ivan DIACOV
Citiți AICI scrisoarea integrală trimisă de Ivan Diacov către Vladimir Plahotniuc.
Ivan DIACOV, despre scrisoarea către Plahotniuc: Prin telefon nu comentez. Acolo e altă istorie… Când o să ne întâlnim, o să-ți lămuresc.
„MOLDOVA SE DROGHEAZĂ”. Ivan Diacov a organizat luni, 30 noiembrie, o conferință de presă, anunțând că demisionează din post. Numai că demisia lui se suprapune cu încetarea de drept a mandatului. Detalii, AICI
Ivan Diacov Foto: www.zdg.md
Diacov susține însă că se retrage pe fondul corupției generalizate și insistă pe faptul că traficul de droguri a luat amploare în regiune din cauza protecției instituționalizate de care se bucură narco-traficanții moldoveni.
„Moldova se droghează”, susține Diacov, invocând un raport operativ strict secret pe care RISE Moldova l-a publicat acum o lună. Acest document, trimis de autoritățile ruse către cele moldovenești, dezvăluie numele celui care coordonează o rețea transfrontalieră de trafic de droguri pe ruta Vest-Est: Oleg Pruteanu zis „Oleg Borman”.
Gruparea „Borman” ar fi mituit un oficial din ministerul de Interne de la Chișinău cu 250.000 de dolari pentru a-și asigura protecția în fața legii, susțin ofițerii antidrog din Rusia în raportul amintit de Ivan Diacov (Detalii, AICI). Printr-o scrisoare expediată de Borman către noi, el comentează: „Documentul la care au făcut referire jurnaliștii reprezintă o solicitare referitor la verificarea unor elemente de fapt, în cadrul unei comisii rogatorii, dar în nici un caz nu este un act procedural sau probă care să constate vinovăția lui Oleg Pruteanu, în faptele invocate de jurnaliști, respectiv nu poate fi considerat drept o dovadă în susținerea relatărilor lor”. (Detalii, AICI)
Luni, în cadrul conferinței de presă, Diacov a mai făcut referiri și la gruparea condusă de „hoțul în lege” Ion Gușan, zis Nicu Patron. Șefii grupării „Patron” sunt judecați în România și Italia pentru activități de tip mafiot și, mai nou, anchetați în Franța pentru raketism și conflicte armate cu o grupare cecenă. Diacov a dat de înțeles că și Patron a beneficiat, de-a lungul timpului, de protecția autorităților moldovenești.
Ce n-a spus Ivan Diacov? Care sunt legăturile de facto dintre gruparea criminală „Borman” și cea de tip „gulere albe”, condusă de Vladimir Plahotniuc? RISE Moldova a investigat aceste conexiuni, încercând să răspundă punctual la cele două întrebări.
LUPTĂTORUL ȘI COMISIA DE CULTURĂ. Îl cheamă Constantin Țuțu, are 28 de ani și a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat. Țuțu și Plahotniuc au o veche relație personală, așa cum, de altfel, o arată și pozele pe care cei doi le-au postat pe propriile rețele de socializare și site-uri oficiale.
(s) Deputatul Constantin Țuțu și Timofei Plahotniuc (d), fiul lui Vlad Plahotniuc
Constantin Țuțu nu și-a dobândit faima în politică, ci în sport. Luptător profesionist, deputatul Țuțu este cotat ca fiind cel mai bun luptător de kickboxing din Republica Moldova, fiind dublu campion mondial în versiunea KOK (King of Kings) la turneul „KOK World Grand Prix” din 2011, câștigătorul „Grand Prix FEA” din 2009, campion FEA 2011, campion K-1 „World Grand Prix” în 2013, campion al Moldovei și câștigător al altor turnee regionale. Multe dintre evenimentele sportive care l-au avut protagonist pe Constantin Țuțu au fost organizate de finul lui Plahotniuc, Dorin Damir – președinte FEA – (Fighting & Entertainment Association).
Acum, Constantin Țuțu activează în comisia de Cultură, Educație, Mass-Media din Parlament, iar ultima sa acțiune politică a presupus apărarea clădirii Global Business Centre – reședința oficială a lui Vlad Plahotniuc – de protestatarii platformei DA care au înconjurat imobilul în luna octombrie.
Deputatul Țuțu are însă și probleme penale, cum ar fi dosarul asasinării interlopului Alexei Veretco alias Krasavcik, incident care a avut loc în 2012. În acest caz aflat pe rolul instanței din Orhei, Țuțu este judecat împreună cu narco-traficantul Oleg Pruteanu alias Oleg Borman. Detalii, AICI
Cei doi, deputatul Țuțu și traficantul „Borman”, au, la rândul lor, o relație veche, sudată în lumea interlopă. Ambii au fost membri ai grupării Patron, formată, în mod tradițional, din brigăzi de sportivi.
CONFLICTUL INTERLOP. În toamna lui 2014, Contantin Țuțu s-a înscris în PD și a primit imediat un loc eligibil pe listele parlamentare. Astfel, sportivul s-a teleportat din lumea interlopă direct în Parlamentul republicii, deși apartenența lui la crima organizată era cunoscută de mult timp. Chiar și în afara țării.
Procurorii români anti-mafie îi fac lui Constantin Țuțu un portret complet, întins pe zeci de pagini, în cadrul rechizitoriului prin care i-au trimis în judecată pe liderii grupării „Patron”. Documentul relatează, în detaliu, un conflict din lumea interlopă în care au fost implicați actualul deputat de la Cultură, împreună cu Oleg Borman și șefii clanului criminal. Episodul s-a derulat în vara lui 2013, iar mizele războiului erau câțiva tehnicieni specializați în montarea şi punerea în funcțiune a utilajelor pentru producerea şi ambalarea țigărilor.
Era perioada în care Patron gestiona mai multe fabrici ilegale de țigări în România. Două dintre acestea funcționau deja în județul Prahova, unde moldovenii bătuseră palma cu gruparea interlopă locală condusă de Răzvan Alexe, dar intenționau să mai deschidă una în Clinceni, județul Ilfov. Atunci, a izbucnit scandalul.
Ion Gușan alias „Nicu Patron”
Autoritățile române au monitorizat incidentul: „(…) Un moment extrem de tensionat a avut loc în perioada 09 – 13 iulie 2013, când membrii grupării, pe fondul unor datorii mai vechi neachitate către alte elemente criminale, nu au reușit să gestioneze un conflict apărut în Republica Moldova, în urma intervenţiei unui infractor celebru, Ţuţu Constantin, care nu permitea deplasarea unor lucrători – specialişti în România, pentru punerea în funcţiune şi reglarea liniei clandestine de ţigări de la Clinceni, pe motiv că sunt aceiaşi muncitori care lucraseră anterior la fabrica de la Blejoi, în perioada în care în activitatea acesteia fusese implicat şi Mardar Vladimir, iar între timp (urmare incidentelor din februarie – martie 2013), între Mardar Vladimir şi gruparea Patron apăruseră divergenţe şi conflicte, Mardar Vladimir ieşind de „sub comanda” lui Guşan Ion şi trecând „sub comanda” hoţului în lege gruzin, Glonti Serghei Semenovici – zis Guga. (…)”
Numai că lucrurile s-au complicat rapid: „Treptat, în conflict au fost atraşi toţi factorii cu putere decizională ai grupării Patron (Gusan Ion zis Nicu Patron, Gori Valeriu zis Valera, Vechiu Ghenadie zis Cliford. Pruteanu Oleg zis Borman), fără ca vreunul dintre ei să îl poată soluţiona, astfel că în cele din urmă Guşan Ion a recurs la medierea stării conflictuale de către alte autorităţi criminale – alţi „hoţi în lege”, care acţionează pe zona Odessa (grupurile Ciro Shonia, Giorgi Uglava, Guga) mediere care a avut loc în data de 13 iulie 2013.(…)”
Pe scurt, Patron l-a trimis pe Valera (numărul 2 al grupării) să poarte tratative cu hoțul în lege gruzin, Serghei Glonti zis Guga, „în scopul obținerii acceptului acestuia din urmă în privinţa participării echipei de lucrători din Republica Moldova la operaționalizarea fabricii clandestine de ţigarete de la Clinceni.”
Oleg Borman
ȚUȚU, MUȘCHIUL LUI BORMAN. Procurorii DIICOT continuă: „(…) La această situaţie s-a ajuns ca urmare a opoziţiei manifestate de Ţuţu Constantin zis Costea, în urma reclamaţiei primite din partea unuia dintre lucrători care a susţinut că membrii grupării Patron ar fi ameninţat echipa pentru a o determina să accepte venirea în România. În urma coroborării probelor obţinute, a rezultat că Ţuţu Costea este un luptător care, în trecut, a făcut parte din gruparea de „sportsmeni”, condusă de inc. Pruteanu Oleg zis Borman – locotenent al inc. Guşan Ion, iar în prezent se află sub autoritatea unei grupări criminale ucrainene condusă de „hoţul în lege” Guga. Ţuţu Costea se identifică în persoana cetăţeanului Republicii Moldova Ţuţu Constantin (26 ani), câştigătorul Campionatului Moldovei K-1 (2009). (…)”
Magistrații susțin că principalii participanți la medierea interlopă derulată în Odessa, în data de 13 iulie 2013, au fost: Valeriu Gori, Oleg Pruteanu, Vladimir Luca, Vladimir Ivasişin – ca reprezentanţi ai grupării de crimă organizată Patron, precum şi Ţuţu Constantin, „hoţul în lege” ucrainean Parpalia Kakhaber zis Kaha şi „hoţul în lege” gruzin Guga.
În intermedierea contactului dintre cele două tabere s-au implicat Ciro Şania şi Uglava Georgi – hoţi în lege, rezultatul acestora fiind favorabil intereselor lui Patron.
INTERCEPTĂRI-STENOGRAMĂ. Rechizitoriul românesc al grupării Patron conține zeci de interceptări și localizări telefonice:
<(…) În ziua de 07.07.2013, la ora 11:08:17, inculpatul Gori Valeriu, utilizator al postului telefonic 0756089020 precizează: „şoarecele ăla de Ţuţu a luat un muncitor şi nu vrea să-l dea şi acum se ceartă acolo… E în legătură cu ăsta, cu Borman. (…)> <În ziua de 07.07.2013, la ora 12:43:39, inc. Gori Valeriu este contactat de Pruteanu Oleg, aflat la 0037379217071 (Rep. Moldova) şi inc. Gori Valeriu îi spune că este o problemă cu Ţuţu Costea, sportivul de la ei care nu-l lasă pe muncitor să vină în România şi că „Mai scurt, trebuia să vină un om încoace. Unul din muncitorii care ne trebuie nouă aici trebuia să vină încoace. L-a sunat Costea pe Cliford şi i-a spus: „Băi, lasă-i pe băieţi în pace!” Ăla a fost ieri în Transnistria şi nu a înţeles ce şi cum, care băieţi. Şi pe urmă l-a sunat pe ăsta: „Hai să ne întâlnim!”. Costea zice: „Hai mâine, pentru că acolo mai sunt şi alţi oameni la curent cu asta. Să ne întâlnim mâine, după ora şase. Eu mă duc la sală şi după asta ne întâlnim”. Eu am înţeles de la Cliford că ăsta nu vrea să-l dea pe ăla sau nu ştiu ce. Zic: „Nu trebuie nicio…” Pentru că nu ne trebuie acolo întâlnire, nu ştiu ce. Nu trebuie să ne certăm din cauza ăstuia. Tu ştii din cauza cui, cu cel cu fierul. Şi, dacă tu eşti în relaţii bune cu Costea, trebuie să-i spui: „Măi, lasă-l pe ăsta în pace acolo!” (…)>.
Valera Gori și Nicu Patron
< În ziua de 07.07.2013, la ora 12:47:24, inc. Gori Valeriu a fost contactat de Pruteanu Oleg zis Borman, aflat la numărul de telefon 0037281097539 (Estonia) şi discută despre presiunile existente între Costea (n.p. Ţuţu Constantin) şi Cliford (n.p. Vechiu Ghenadie), în sensul că cel dintâi nu permitea ca muncitorii să plece din Rep. Moldova pentru a lucra în România, cu toate că aceştia aveau vizele de intrare în România obţinute de gruparea Patron. Astfel, după ce inc. Gori Valeriu îi relatează interlocutorului despre discuţiile dintre Costea şi Cliford, îl roagă pe Pruteanu Oleg să intervină pe lângă Costea (Ţuţu Constantin) pentru aplanarea amiabilă a conflictului, argumentând că „nu ne trebuieşte să ne sfădim noi între noi … să latre pe telefoane”, iar muncitorii să „pornească lucrul” pentru că „eu personal am băgat acolo hârtii (n.p. bani)”. În finalul discuţiei, Pruteanu Oleg îi spune lui inc. Gori Valeriu că o să „se întâlnească azi cu Costea şi o să văd care e situaţia, şi pe urmă o să te mai sun şi o să vedem ce e”. >
< (…) În ziua de 08.07.2013, la ora 11:33:17, inc. Gori Valeriu îl contactează pe Pruteanu Oleg (alias Borman), la numărul de telefon 0037281097539 (Estonia), căruia îi spune că a discutat cu Cliford (n.n.: Vechiu Ghenadie, zis Ghena Cliford) şi acesta nu vrea să se întâlnească cu Iaşa “ca să fie… pace” şi că acesta ştie cum “să vorbească şi să spună cum e situaţia, …….el ştie cum să facă acolo ca să fie tăt normal”. Pruteanu Oleg îi spune că s-ar duce el să vorbească cu Costea, dar acesta ştie că “eu nu am nicio treabă cu toată asta” (…)>
Ghenadi Vechiu zis Cliford
<(…) În ziua de 09.07.2013, la ora 12:46:44, inc. Gori Valeriu l-a contactat pe Ciro Shonia, aflat la 0037254646864 şi îl întreabă „Poţi să vorbeşti cu mine 5 minute? Că l-am sunat pe Kaha şi n-am putut să dau de el, nu e la legătură nici acolo, nici acolo”. Apoi inc. Gori Valeriu îi explică situaţia : “(…) Măi, Costea – Costea îl cheamă pe sportivul ăsta – lasă-i pe oameni să meargă acolo, pentru că oamenii sunt la curent acolo cu treaba asta şi ei trebuie să lucreze acolo pentru oameni. Lasă-i să asta”. „Nu, că nu ştiu ce…” Şi a început să ameninţe şi au început să se certe la telefon. Eu i-am spus ăstuia: „Dă-mi numărul de telefon al lui Costea ăsta, al sportivului”. Îl sun trei zile şi el nu răspunde la telefon, dar el îl sună pe băiatul ăsta şi băiatul îi zice: „Măi, p…, hai să ne întâlnim şi să închidem discuţia! De unde te-ai băgat tu în tema asta? Ce ai tu aici, pidăr…? Sportivul p…, ai dus borseta cu 300 de euro a cuiva, iar acum te plimbi prin oraş pe aici!”. Iar el a lucrat mai înainte, cu câteva zile în urmă, sub acel Oleg. Îţi aminteşti când a fost Oleşca acela, Pruteanu, referitor la o temă…. Cel care are o brigadă de sportivi. Sub ăsta a lucrat. Acela a fost tatăl lui. Eu l-am sunat pe Oleg şi zic: „Ce e cu p… ăsta?” El zice: „Măi, frate, eu mă întâlnesc cu el, dar el a devenit incontrolabil, şi noi îl f… în gură! Să iasă la legătură, să vină la întâlnire şi îl f… noi!”. Mai scurt, băieţii îl tot cheamă să se întâlnească, iar el spune: „Nu pot acum. Sâmbătă şi duminică mă odihnesc. Hai luni, după ora şase, eu mă duc la sala de sport şi apoi ne întâlnim”. Iar băiatul ăsta, Ghena (n.p. – referire la Vechiu Ghenadie – zis Ghena Cliford), l-a sunat şi i-a zis: „Tu ce ai, ai înnebunit? Eu trebuie să te aştept pe tine să mergi la sală? Oamenii mă sună de acolo, mie îmi trebuie muncitorii ăştia. Dă-mi oamenii, dă-le drumul! Spune-mi dacă le dai drumul sau nu!” „Nu. Hai, luni, după ora şapte, ne întâlnim. Acolo este un om serios, cu care sunt eu, şi el vrea să vorbească cu tine!”. Şi Ghena l-a întrebat: „Cine e omul ăsta? E hoţ, e golan, e poliţist? Spune cine e ăsta mai mare al tău, că eu să ştiu cu cine vin la discuţie!” (…) Mai scurt, după ora opt, mă sună pe mine sportivul ăsta: „Salut!”. Eu nu mă cunosc cu el. Zic: „Măi, p…, tu cine te crezi? De unde până unde te-ai băgat tu în tema asta?” „Nu, că ştii, că înţelegi…” Dar se pare că cineva l-a învăţat, că l-am întrebat: „Cine te învaţă? Cine e lângă tine acolo? Dă-mi să vorbesc eu cu el!” El zice: „Eu, concret, nu ştiu ce. Ghena trebuia să vină la întâlnire, la ora şapte, pentru că a venit Guga. Concret, eu sunt cu Guga, eu mă subordonez lui Guga” (…)>
CUM S-A VĂZUT CONFLICTUL DIN INTERIOR. Tensiunile dintre gruparea Patron și Constantin Țuțu au atins punctul culminant pe 11 iulie 2013. În seara acelei zile, reporterii RISE s-au întâlnit cu Ion Druță, zis Vanea Pisateli, șeful brigăzilor de rakeți ai grupării Patron din Republica Moldova și Transnistria. Întrevederea a avut loc în Chișinău, la o terasă din spatele guvernului, în cadrul documentării jurnalistice pentru filmul „Asasin în Lege”, produs de RISE.
(d) Ion Druță, alias Vanea Pisateli
Pisateli tocmai organizase o echipă de intervenție împotriva lui Oleg Borman, pe care gruparea îl bănuia că se află în spatele lui Constantin Țuțu, zis Costea: „Îl cunosc pe Borman de mic, dar el s-a întors împotriva noastră. El se ocupă cu narcotice, are depozite în Germania, Portugalia, a crescut mult. Are o brigadă mare de sportivi și chiar și acum e cu 80 de oameni la biroul său de la hotelul Jolly Alon. Cred că ne ducem peste el”. Ceea ce nu s-a mai întâmplat, de vreme ce toți cei implicați în conflict au agreat să partcipe la ședința de mediere interlopă din Odessa, patronată de cei doi „hoți în lege”, Kaha și Guga.
Constantin ȚUȚU, deputat: „Nu mă interesează informațiile pe care le aveți, dacă vreți trimit un asistent de-al meu să vă întâlniți. Care lume interlopă? Eu mă știu cu toată lumea, eu sunt sportiv, dacă nu știți de asta, vreau să vă aduc la cunoștință. Am fost audiat la poliție pe chestia asta, dar nu este veridic până la urmă. Ați auzit părerea mea și ideea”.
RAKEȚII CARE-L ACUZĂ PE DIACOV. Din rechizitoriul grupării Patron reiese că procurorii anti-mafie din România investighează și frăția criminală dintre gruparea Patron și banda ucraineană de rakeți înarmați, Iujnaia, condusă de liderul interlop Oleg Popescu, arestat anul acesta, în România, pentru contrabandă de țigări.
Gruparea Iujnaia, specializată pe asasinate la comandă și răpiri, activa în special la sudul Ucrainei și Republicii Moldova. Originară din Odessa și Reni, orașe-porturi la Marea Neagră, gruparea a fost destructurată la începutul anilor 2000, iar liderul ei, Oleg Popescu, a fugit în România, ascunzându-se sub numele de Oleg Rizea.
Igor Guglea, unul din rakeții grupării Iujnaia, condamnat la 11 ani de închisoare pentru luare de ostatici și banditism (Detalii, AICI), a mărturisit într-un film operativ, care datează din 2009, că i-ar fi dat 5000 de dolari procurorului Ivan Diacov pentru ca acesta să-l influențeze pe anchetatorul Nicolae Geru să retragă cererea de arest pe numele său. Contactat de RISE, Ivan Diacov a comentat scurt: „Cum îmi dă mie bani? (râde). Șăz cuminte! Asta e veche istorie. Foaie verde!”.
RISE prezintă mai jos fragmente esențiale din audierea interlopului Igor Guglea.
– Mă cheamă Guglea Igor.
– Pentru ce ați fost condamnat?
– Pentru banditism şi luare de ostatici.
– Din ce grup criminal faceţi parte?
– Din gruparea „Iujnaia”
– În activitatea criminală aţi avut contacte cu caracter corupţional cu reprezentanți ai organelor de justiție?
– Au fost astfel de contacte, dar acestea au fost de mult. În anul 2000 am fost arestați în Moscova împreună cu Alexandru Sinegur, organizator. Pe 3 noiembrie 2000 am fost extrădați în Moldova. Chiar în prima zi am fost eliberați direct din sala Judecătoriei Rîşcani. Am fost eliberat din arest şi după aceasta am sunat în România pe un organizator. Oleg Popescu îi zice. El mi-a spus să mă adresez directorului Lukoil, Alexandr Victorovici Sapejnicov. La el m-am adresat pentru ajutor. A fost aproximativ pe 4 noiembrie 2000 sau pe 5 noiembrie. Nu ţin minte exact. El de faţă cu mine l-a sunat pe procurorul de atunci al oraşului Chişinău, Diacov. Acesta a venit în decurs de o oră. Sapejnicov nu înțelegea despre ce este vorba şi a zis ca eu să discut cu procurorul.
– Unde a avut loc această discuţie?
– În cabinetul lui Sapejnicov, în sediul Lukoil din sectorul Rîşcani, pe adresa Studenţilor 7.
– Despre ce aţi discutat?
– Noi am fost aduşi de la Moscova şi anchetatorul Nicolae Geru a contestat (decizia judecătoriei Râşcani) la Tribunalul Chişinău (acum Curtea de Apel). Şi pentru ca eu să evit arestul şi restul ce urma, m-am adresat pentru ajutor la Sapejnicov, prin intermediul lui Popescu. L-am rugat pe Diacov ca să găsească o posibilitate de-a retrage recursul. În acel moment, Sapejnicov a scos din dulap 5.000 de dolari, i-a pus în plic şi i-a dat lui Diacov. Procurorul oraşului l-a sunat pe anchetatorul Geru şi l-a rugat să retragă cererea. Eu am auzit discuţia dintre Diacov şi anchetator, în care Geru spunea că nu ştie cum să retragă cererea pentru că a fost stabilită deja ziua examinării cererii de către instanţă. Diacov pe un ton ridicat i-a cerut să rezolve problema. Şi după cum am înţeles s-a rezolvat. Recursul a fost retras. Diacov s-a ridicat şi când să iasă a zis că datorită oamenilor care au sunat la tine… totul este în regulă şi poţi să-ți desfăşori activitate. Adică cum ai fost aşa şi ai rămas – un bandit.
Mihai MUNTEANU, Iurie SANDUȚA
